din siberia, cu dragoste

leneşrĂu's Blog ?

antEmotto:

„Şi totuşi eşti plin de singuratate, Galilei”

Nu, nu amintirile dor

poate neputinţa din noi, doar(e), uneori

durerea are şi ea, poate, voluptatea ei iar locurile din noi unde o găzduim îngrijind-o atent ‘ca pe tine însuţi‘ sunt încercarea timidă de a ne apăra de fericirea care ştim că nu există

Bacovia-mi poate cînta şi-a A şi în U… departea-i aproape şi … nu eşti tU

„Departe, în cetate viaţa tropotă…
O, simţurile-mi toate se enervau fantastic…
Dar în lungul sălii pufneau în râs sarcastic
Și Poe, și Baudelaire, și Rollinat.”

Vezi articolul original

Un gând despre “din siberia, cu dragoste

Lasă un comentariu