Molly Bloom, (final, James Joyce’s novel Ulysses)”…I was a Flower of the mountain yes when I put the rose in my hair like the Andalusian girls used or shall I wear a red yes and how he kissed me under the Moorish Wall and I thought well as well him as another and then I […]
Categorie: visezi?
peticind
Belfastul amînărilor. Dublinul regăsirilor. Vraja. Focul amînat. Cenuşa. De unde vine atîta răceală ? Cum uităm, cînd uităm, cum (să) trăim neuitînd? O zi e doar o zi şi două-s deja mult mai mult decît pot îndura. Atîta frig. Pot atinge durerea şi o pot aşeza pe vîrful degetelor strivind-o de-o pagină îmbibată cu pastă […]
ei şi ELE :)
Simbolurile, vorbind, în taceri zgomotoase. neostoite şi neostenite… Nu-i greu, nu-i aşa? chiar greu fiind e atît de necesar, măcar, din cînd în cînd mulţumim!, de-nsoţire: –Ana, Irina, Gabi, Rodica, Mirela, Aurora, Cati, Gabriela –Teo, Vania, Nicu -TĂCUŢII, constant de ‘vorbitori’ –Rokssana –Androxa –Flavius a şi a aproape pe curînd
provocare :)
urmează VENEZIA, uşile se deschid şi se închid intermitent pentru toate peroanele (în) funcţie de cine urcă/coboară … continuăm … începînd
spun
banalităţi puterea urcării ţi-o dă doar o adînc de dureroasă coborîre! Mă înţelege bine Conu’ Alecu Paleologu, am mai povestit cîndva din „BUNUL SIMŢ CA PARADOX” şi recitesc recitesc pasaje atunci cînd în coborîrea urcării simt că mă pierd ori obosesc: Paradoxurile de multe ori reabilitează banalitatea. Ce efect de şoc produce cîteodată reafirmarea unora […]
şi
mi se întîmplă, ciudat, să păstrez tot ce dau şi tot ce primesc eşti în siguranţă cu mine, dacă vrei, mă urmezi?
da, am plecat
parisul fără noi este doar un alt oraş, bifat, pe o hartă departe