omar de-a mar arar.. ar

”aflarea adevărului însingurează” & ”de ce îi este omului de astăzi foame? de iubire și de sens”- Nicolae Steinhardt

Sangorski & Omar Khayyam

„Tu ești, bătrână lume, palatul trist în care
Aleargă nopți și zile, spre moarte galopând.
Și unde șahi de-a rândul visară fiecare
Mărire sau iubire și s-au trezit plângând.”

copertă la Omar Khayyam, Catrene

m-am re tras într-un a nume fel tulburat de doar vocalele interioare

absența este și ea o patrie îngăduitoare

un teritoriu locuit, cum spuneam cîndva despre lumea violet, doar de mi ne

lumea cu un singur locuitor (n-)are grănițuiri decît dinspre trecutul viitor înspre pretutindenea fiecăruia dintre vecinii întîmplă tori

ce patrie de pustiu și cu ce mirări ..

are doar zori

mă are pe mine și poate primi oaspeți

[ mîine le ∞ lor ]

d o r

♠♥

14 gânduri despre “omar de-a mar arar.. ar

    1. AH!… ce dulce! Cat de dulce! Imi suna ca si cantecul de dragoste al iubitului Rumi, indragostitul de Iubit… Doar sunt din aceeasi crugere a Cantecului si Rumi si Kabir si Hafez si poate multi pe care inca nu i-am „ascultat”, dar pe care i-am auzit… oh, cum i-am auzit… de cate ori am deschis ochii si mi-a suflat in gene aerul diminetii si am lacrimat, sorbind soarele, ochiul Iubitului; de cate ori am inchis ochii si am lacrimat, in dulcea suflare a Iubitului, rasfirata pe obraz…
      Am fost intai in dans pe muzica asta, apoi am cantat asa cum am stiut si am putut cu acesti Cantareti si acum, inca tremurand in adierea dulcii rasuflari a Iubitului, vin si ma asez aici si
      M U L T U ME S C!

  1. Apropierea toamnei imi reinvie dorul de poezie … si ce surpriza placuta ca la reintoarcerea din vacanta sa-l gasesc pe blogul tau pe Khayyam.

Lasă un comentariu