novaţia ŞI lipsa calităţii procesual pasive

Cu toate că se afla în rai,
Adam se plimba pe alei preocupat şi trist
Pentru că nu ştia ce-i lipseşte.
Atunci Dumnezeu a confecţionat-o pe Eva
Dintr-o coastă a lui Adam.
Şi primului om atât de mult i-a plăcut această minune
Încât chiar în clipa aceea
Şi-a pipăit coasta imediat urmatoare,
Simţindu-şi degetele frumos fulgerate
De nişte sâni tari şi coapse dulci
Ca de contururi de note muzicale.
O noua Evă răsărise în faţa lui.
Tocmai işi scosese oglinjoara
Şi se ruja pe buze.
„Asta e viaţa!” – a oftat Adam
Şi-a mai creat încă una.
Şi tot aşa, de câte ori Eva oficială
Se întorcea cu spatele
Sau pleca la piaţă după aur, smirnă şi tămâie
Adam scotea la lumină o nouă cadână
Din haremul lui intercostal.
Dumnezeu a observat
Această creaţie deşănţată a lui Adam
L-a chemat la el, l-a sictirit Dumnezeieşte
Şi l-a izgonit din rai
Pentru suprarealism.

Este atît de simplu încît nu merită să o lungim în dispute inutile.

Că tu crezi că mă ştii, raportînd asta la experienţele tale în materie virtuală, e una.

Că eu ştiu, aşa cum te-am prevenit în cîteva rînduri, că una e una şi alta e alta, mereu, rămîne valabil şi definitiv.

Căile de atac excepţionale nu fac aplicare în materie şi cutuma este inadmisibilă acolo unde eu dau verdicte.

Excepţia absolută, unica pe care ţi-am admis-o, a fost aceea că am încercat să te fac să înţelegi că litispendenţa, în cazul meu, nu operează.  :(

Să fim aplicaţi, zic, pentru ‘publicul admis în sală’, fiind tributari principiului publicităţii şedinţei de judecată.

Nu uita, poliţia şedinţei e în atribuţiile mele fiind o obligaţie şi îndatorire a rolului activ pe care îl am  …

Aşadar…

atunci cînd tu crezi că aplici relaţiei noastre contractuale o novaţie trebuie să te asiguri că aceasta îndeplineşte, sub sancţiunea nulităţii absolute, cumulat, toate condiţiile prevăzute de lege pentru a nova:

– avem o convenţie prin care părţile unui raport juridic obligaţional sting o obligaţie existentă ?

– debitorul a contactat în privinţa creditorului o nouă datorie care se substituie celei vechi care este stinsă ?

– un nou debitor este substituit celui vechi către care debitorul este descărcat ?

– un nou angajament produce efectul substituirii vechiului creditor cu altul către care debitorul este descărcat ?

Hmmm… avem îndeplinite, cumulativ cum ziceam , condiţiile de valabilitate ?

consimţămîntul părţilor + obiectul + capacitatea de a… + cauza ???

Analizează tu, eu sunt cum ştii excesiv de meticuoasă procedural, dar pînă una/ alta ori cîte or’ mai fi am să-ţi fac vorbire despre lipsa calităţii mele procesual pasive care, cum ştii foarte bine este o excepţie absolută şi peremtorie.

Aşa fiind acţionează asupra fondului şi asta duce la admitere ei şi, pe cale de consecinţă, respingerea acţiunii ca vădit neîntemeiată !!!

REITEREZ :

Nu pot spune că mă bucur prea tare. M-am cam amărît tot sugerîndu-ţi să nu te încăpăţînezi în a nova. E o procedură greşită şi neprofesional aplicată în ce mă priveşte. Doar ştii că invoc de fiecare dată deciziile de îndrumare şi sunt adepta folosirii practicii unitare în materie.

Metaforic vorbind ţi-ar fi putut reuşi. Procesual, cu mine, niciodată !

hai la un ceai, acela pe care ţi-l ofer ‘în amintirea dragă’ a metaforelor pe care mi le-ai dăruit novînd

Eu voi începe să te uit
Spre nord,
Tu mă vei uita
Spre sud.

Mai întîi îţi voi uita
Sufletul,
Care nu-mi va lua
Nici trei zile.
După aceea, ştiu şi eu,
Gustul părului tău,
Materia superior deghizată
Sub formă de gene.

Tu mă vei uita poate
De-a-ndoaselea,
Cel mai greu iţi va fi să renunţi
La trecutul tău
Plin de înflorituri
Ca o stambă.

În orice caz,
Ne vom uita bine amândoi.
Apoi ne vom spăla pe mâini.

Merci,maître Sorescu

p.s.-
ştiai, BINE, că poţi invoca cele 9 litere care ar fi putut, poate, 'ţine în loc' judecata
nu ai făcut-o :(