Ea (s-)a trecut fără ştire iar amintirile pe care nu le ai sunt mereu venire. te doare, nisipule, muntele care n-ai fost, ţi-e dor de culori, floare, necurcubee , inimă ? -‘ţi-e dor de mine vreodată… doare… în ochii din degetele mele
firul de nisip ce. nu naşte, mereu, perle.
„podul de piatră s-a dărîmat” a venit viaţa şi l-a luat. nu facem altul pe moarte-n jos. viaţa se trăieşte. moartea se moare.
nemuritorii se dau din poduri
Pe o cale ferată pustie le vorbeam pietrelor
cu un foşnet prelung seara cădea
ceva se surpa printre crengi se năruia
într-o haotică geometrie
calea ducea în patru direcţii diferite
peste câmpiile grele ale cerului
mecanicul fuma liniştit puteam alege locul
îl alegeam
atunci se năştea în noi o aspră penitenţă
seara ne cădea părul îl puneam deoparte
cu un foşnet prelung cerul cădea
ceva se surpa în noi se năruia
leneşrĂu's Blog ? 
CELLA, sper sa-ti placa ce am pregatit.
să-mi placă, zici ? îs distrusă cu totul… Tsarskoe Selo şi Şeremetievo
ooooooooo, Doamne…
Hai ca esti tare !
doar ştii cu cine ai de-a face
„-hei, voi, sănătoşilor… ce înseamnă sănătatea voastră ?
…
– trebuie să ne întoarcem în punctul în care voi aţi luat-o greşit
…
– cum te cheamă?
– Angela
– eşti mulţumită de viaţă ?
– de viaţă ?, da !
…
sentimentele nespuse sunt cele pe care le ţinem minte”
‘şi aşa mai departe’
ţi-l ‘recit’ pe tot, uriaşii şi nemuritorii aşa cum ziceam : pod !
şi…
mai pot :(
nisipul ce naşte ochiul de sticlă….
:( sticla A-fumată de eclipsE
înlocuindele
Iti multumesc pentru Pittis, la fel cum iti multumesc pentru comentariul tau legat de el de la Luna Patrata, mi-a mers la suflet.
Floarea-o avem, punem putin soare-n decor? :)
aş vrea eu, Teo, dar atunci trebuie să dau cuiva norii… şi n-am cui
Despre vara mea, despre vara ta… eu vreau despre toamna. Cu „ploaia care va veni” cu tot…
toamna sunt eu, draga mea, nu ştiu povesti despre mine :)
Multumesc celor care au postat videoclipuriile,unele dintre ele chiar le cautam de mult timp