Iarăşi plouă, ne e bine, opt e doar un gol în mine. dor de tine, EL
Toate-s vechi si nouă toate;
Ce e rău şi ce e bine
Tu te-ntreabă şi socoate;
Nu spera şi nu ai teamă,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamnă, de te cheamă,
Tu rămâi la toate rece.
Multe trec pe dinainte,
In auz ne sună multe,
Cine ţine toate minte
Şi ar sta să le asculte?…
Tu aşază-te deoparte,
Regăsindu-te pe tine,
Când cu zgomote deşarte
Vreme trece, vreme vine.
Nici încline a ei limbă
Recea cumpănă-a gândirii
Inspre clipa ce se schimbă
Purtând masca fericirii,
Ce din moartea ei se naşte
Şi o clipă ţine poate;
Pentru cine o cunoaşte
Toate-s vechi şi nouă toate.
Privitor ca la teatru
Tu în lume să te-nchipui:
Joace unul şi pe patru,
Totuşi tu ghici-vei chipu-i,
Şi de plânge, de se ceartă,
Tu în colţ petreci în tine
Şi-nţelegi din a lor artă
Ce e rău şi ce e bine.
‘
Viitorul şi trecutul
Sunt a filei două feţe,
Vede-n capăt începutul
Cine ştie să le-nveţe;
Tot ce-a fost ori o sa fie
In prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zădărnicie
Te întreabă şi socoate.
Căci aceloraşi mijloace
Se supun câte există,
Şi de mii de ani încoace
Lumea-i veselă şi tristă;
Alte măşti, aceeaşi piesă,
Alte guri, aceeaşi gamă,
Amăgit atât de-adese
Nu spera şi nu ai teamă.
Nu spera când vezi mişeii
La izbândă făcând punte,
Te-or întrece nătărăii,
De ai fi cu stea în frunte;
Teamă n-ai, căta-vor iarăşi
Intre dânşii să se plece,
Nu te prinde lor tovaraş:
Ce e val, ca valul trece.
Cu un cântec de sirenă,
Lumea-ntinde lucii mreje;
Ca să schimbe-actorii-n scenă,
Te momeşte în vârteje;
Tu pe-alături te strecoară,
Nu baga nici chiar de seamă,
Din cărarea ta afară
De te-ndeamnă, de te cheamă.
‘
De te-ating, să feri în lături,
De hulesc, să taci din gură;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Dacă ştii a lor măsură;
Zică toţi ce vor să zică,
Treacă-n lume cine-o trece;
Ca să nu-ndrăgeşti nimica,
Tu rămâi la toate rece.
Tu rămâi la toate rece,
De te-ndeamnă, de te cheamă:
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera şi nu ai teamă;
Te întreabă şi socoate
Ce e rău şi ce e bine;
Toate-s vechi şi nouă toate:
Vreme trece, vreme vine.
„Viitorul si trecutul
Sunt a filei doua fete,
Vede-n capat începutul
Cine stie sa le-nvete;”
Din pacate, de ceva vreme, nu l-am mai citit pe Eminescu …
de citit, nici eu ;)
Toate-s vechi si noua toate…
Asta e si tot nu vrem sa vedem. :(
ba, cum nu? da…
Fiecare bucățică de strofă, vers, cuvânt…
E speranță.
(Vezi că partea a doua intră sub coloana din dreapta)
O duminică frumoasă!
of… doamneee :(
O asociere cât se poate de fericită, poezie-artă-poezie…geniile se înțeleg bine între ele, dacă vrem noi!
sunt atât de disperată că nu cred să mai am repliere până la 0 :(
până şi geniile-s împotriva mea. toate-s otova. sunt absoluta ambidextră de mâna stîngă. caut acu’funie şi săpun virtual. offf…
CELLA, geniile sunt ABSOLUT de partea ta. Mă refer la GENII, nu la oamenii de prin zonă! :P
vai steaua mea :(
ştii cât de tare urăsc progresul omenirii? atât de tare!!! :-P
Se poate vorbi de pogres cand INCA se moare de foame? Sa fim seriosi!
cauza „morţii mele anunţate” preamult(Ă) şi inutil(Ă) seriozitate :(
Ce reprezinta „opt”?
ce vrea el ;)
Si ce vrea el, reaminteste-mi, te rog… :)
păi… mai ştiu şi eu?… că vrea mult(e)
să stea-n cap ca o clepsidră nisipu’ să-i curgă prin 2 peşti stând coadă-n coadă cu perla înghiţită-n gât, să se trântească pe o rână de prea multă lene închipuindu-şi că-i infinit, să dea din coate între 9 şi 7 nefericit, să-şi plângă cele 2 cercuri care nu s-or întâlni niciodată că-s goluri de nimic…
şi tot aşa la nesfârşit… 8 e cel mai încăpăţânat dintre toţi. se vrea perfect neştiind că perfecţiunea-i întotdeauna pentru alţii şi că nici măcar în glossă şi-n măiastră nu s-a împlinit… suntem mărunţei şi în trecere, universului nu-i pasă de 8… e un tip absolut: nefericit!!!
Saracutu’… Mi-e si mila de el… :)
da… bietu’ tocmai ce mi l-am făcut ochelari 00 plini de nimic şi suflu prin amândoi ochii lui baloane de săpun… ce de-a culorile :(
Stii ca in Bucuresti, cel putin doi cersetori de autobuz(vazuti cu ochii mei) recitau ” Luceafarul” ? In intregime.Iata, mai sunt sperante de mantuire si prin poezie.
mîntuire? poate amânarea oriceurilor… poate…
fac de-un an p-aici o sală de aşteptare-a… ce?
printr-o sală de aşteptare trec toţi cu toate ale lor… rămasă doar eu…
poate de eram autobuz o luam din loc aşa… am rămas doar cerşind… nici măcar nu mai ştiu ce…
:(
ce reconfortantă e întotdeauna reîntoarcerea la eminescu. atunci realizăm că nu l-am (şi nu ne-a) părăsit niciodată…
multumesc.
ştii cât de special eşti, da? :(
Trece.. Peachy :)
Trece.. Outstanding :)
ai dreptate, la ‘toate conjugările’ ;)
To believe that chance (or Google !) Does things on the net , I was looking for details on that since last Thursday and I fall to snitch on this page, thank you ;)
Fantastic site, therefore it might appear to be there are a ton more prospects too, simply because the last time I am here. Ciao!
ciao!:)
I have recently started a blog, the info you provide on this site has helped me tremendously. Thank you for all of your time & work. „Everyone is responsible and no one is to blame.” by Will Schutz.
Thank you too
Oui, merci bien , vraiment bien.Cela fait un bout de temps que je cherchais de l’info. continu comme celaJulie
You are a very bright person!
:)sKs