pentru cine nu ştie
este, un ‘soi’ de, bilanţ
am adunat, risipind, doi ani minunaţi
pot fi ce şi cum vreau: nisip, apă… (chiar şi)… roată… ploaie ningînd şi piatră
deşi eu rămîn un biet cub strîns în el … banal
cercul şi POEZIA sunt altceva
(şi)… eu…
mulţumind, preaplecată ;)
p.s.- ‘modificările de stil’ le-am făcut în profil
mai nimic nu-i ‘schimbat’
doar eu, nădăjduiesc, am evoluat… percepţii şi cam atît!
La mulţi ani! >:D<
Eu nu sunt de doi ani pe aici, dar sunt de ceva vreme…
Îmi amintesc prima aterizare, însă următoarea, nu doar am citit-o, pot să zic că am trăit-o ca pe o experienţă şi a fost cu efect superglue… https://bloglenesrau.wordpress.com/2010/10/04/am-adormi-da-i-nu/
Un mic cadou cu prea multă repetiţie:
Din confuzie a aterizat,
De confuzie s-a scuturat.
Cu confuzia-i o aripă ai creat
Ce confuzie, ai decolat…___/¯¯¯\___.
s-a ‘oprit curentul’ şi eu, găsitoare de semne, mi-am zis: uite, vezi, tre’ să cam taci fată dragă nu te iubeşte ‘lumina oamenilor’
plecăciune, neplecată, ţie…
că te-ai ‘rătăcit’ atunci dar ai rămas … nevoia mea de plutire e dependentă de aripele celorlalţi
ai ales sfîrşitul, am recuperat începutul, e doar o curgere continuă tot chiar dacă fără noi. şi-i corect aşa
Când te opresti în faţa oglinzilor
o mână iese din apele clare ca să te mângaie
o mână care este totdeauna a ta
aceasta mâna de mătrăgună şi de hârtie
care-mi aminteşte dezastruoasele şi amplele întâlniri în faţa oglinzilor
da, aşa simt… asta sunt
îmi asum şi ce-i rău şi ce-i bun(?)
te îmbrăţişez substantivînd naum, gînd bun!
blog?, nu!
am mai zis, zic ;)
loc şi pretext de a promova oameni şi scrisul lor minunat împrăştiat prin virtual
după puteri şi dragostea care (mi-)o transmit fără să ştie
toate şi tot sunt vibraţie
ce drag mi de tine, ţărm şi pămînt binecuvîntat, cînd sunt val zbuciumat ori ploaie ningînd… mereu tu ca un loc sigur pentru capul meu din nori cam toată vremea ‘voiajat'(nu plecat… dus cu treburi :) )
Dar CELLA, cand casa mea virtuala se ivea, tu erai deja aici, extrem de inspirata, de plina de idei, o PRIETENA cum n-am mai avut de atunci in virtual si nici n-o sa-mi mai caut, ca m-am lecuit. Definitiv.
La multi ani!
Un loc cam trist, dar plin de piese de puzzle alese cu simtire. Nu stiu cand fi-vor si asamblate, sau poate sunt dar nu mai stiu eu sa citesc! Cat de inselator… noroc cu Cilpele care traiesc prin NOI!
Tie, sa fii la fel de inspirata iti doresc! Nu ma dumiresc, doi ani…La multi ani! Fericire!
Ai ceva pe mess.
locu-i ‘trist’ dar eu nu ;) (ochiul şi sufletul celui care, nu eu)
el s-a construit de capul lui şi o face aşa de cînd îl ştiu
e ca-n viaţa pe care eu nu o scriu
crede-mă că nu aleg nimic, aici, sunt aleasă. mereu!
doi ani p-aici şi-aiurea şi… mai mereu
îmi amintesc primul comentariu: nu ştiu cum am ajuns aici :)
„daurel spune:
31/08/2009 la 00:22 (Editare)
Nu-mi dau seama de pe ce blog am ajuns aici, dar am gasit multi cunoscuti. Poate ca toti am citit aceleasi carti…De un timp ma gandesc, cam ardeleneste, sa postez despre manipularea cu majoritatea traducerilor sub comunisti; sa stam la locurile noastre, ca la noi nu-i dictatura; era doar la sud-americani…Multumesc.”
Unde-or fi trecut anii?! Si unde se duc…? Parca mai ieri…Mov, lila, gri.
La multi ani, CELLA ! Sa tot promovezi pe altii, oglinda a sufletului tau sensibil si viu in emotii!
La multi ani, blog de CELLA!
ZÂNA MEA DE AUR, e acum de argint, dar ea ştie că e mereu BUCURIE
atîtea bune şi mai puţin am trecut(?) împreună
nu avem nevoie de vorbe, noi două, suntem mereu una
şi eu ştiu şi tu simţi suflete, ce-i cu nevoia asta a mea de ‘aniversări’, mor? :D
pentru cine nu ştie
este, un ‘soi’ de, bilanţ
am adunat, risipind, doi ani minunaţi
pot fi ce şi cum vreau: nisip, apă… (chiar şi)… roată… ploaie ningînd şi piatră
deşi eu rămîn un biet cub strîns în el … banal
cercul şi POEZIA sunt altceva
(şi)… eu…
mulţumind, preaplecată ;)
p.s.- ‘modificările de stil’ le-am făcut în profil
mai nimic nu-i ‘schimbat’
doar eu, nădăjduiesc, am evoluat… percepţii şi cam atît!
La mulţi ani! >:D<
Eu nu sunt de doi ani pe aici, dar sunt de ceva vreme…
Îmi amintesc prima aterizare, însă următoarea, nu doar am citit-o, pot să zic că am trăit-o ca pe o experienţă şi a fost cu efect superglue… https://bloglenesrau.wordpress.com/2010/10/04/am-adormi-da-i-nu/
Un mic cadou cu prea multă repetiţie:
Din confuzie a aterizat,
De confuzie s-a scuturat.
Cu confuzia-i o aripă ai creat
Ce confuzie, ai decolat…___/¯¯¯\___.
s-a ‘oprit curentul’ şi eu, găsitoare de semne, mi-am zis: uite, vezi, tre’ să cam taci fată dragă nu te iubeşte ‘lumina oamenilor’
plecăciune, neplecată, ţie…
că te-ai ‘rătăcit’ atunci dar ai rămas … nevoia mea de plutire e dependentă de aripele celorlalţi
Am tras puţin cu ochiul la distihurile paradoxiste şi am ales unul: Omul nepotrivit la locul potrivit.
o, da’ ce bucurii ştii tu face, nici nu nădăjduiam să citească cineva
mare mulţumesc
Nu-ţi fierbe oala
Unde nu bagi mâna ;)
Si inca pe-atat sau chiar mai mult!La multi ani!
Imi plac mult de tot pozele, mai ales prima.
eh, Gabi, nu prea mai am ‘obiectul muncii’
merci! :)Je ne suis pas dans l’eau, je suis l’eau
penntru ca aici, in acest colt de …’lume’
doar cu CELLA, ma CElle de la, d’ici,…, l-am iubit ca inainte, regaasindu-l, gasind-o si pastrindo pe ea,
eu nu pot decitt sa scriu si sa las atit:
‘va trebui sa distrug singur ceea ce am iubit împreuna
si mai ales va trebui sa te misti libera
când voi tranversa orasul acesta pustiu’
si oricit as vrea, acum, nimic mai mult nu se poate [pt mine] – doar ceea ce ramane …
‘uite îti dau tot cornetul citeste-mi stirile
si ce s-a mai îngalbenit hârtia ce s-au mai întunecat literele’
ai ales sfîrşitul, am recuperat începutul, e doar o curgere continuă tot chiar dacă fără noi. şi-i corect aşa
Când te opresti în faţa oglinzilor
o mână iese din apele clare ca să te mângaie
o mână care este totdeauna a ta
aceasta mâna de mătrăgună şi de hârtie
care-mi aminteşte dezastruoasele şi amplele întâlniri în faţa oglinzilor
da, aşa simt… asta sunt
îmi asum şi ce-i rău şi ce-i bun(?)
te îmbrăţişez substantivînd naum, gînd bun!
blog de gandire si simtire… poze de exceptie!
la multi ani inspirati!
blog?, nu!
am mai zis, zic ;)
loc şi pretext de a promova oameni şi scrisul lor minunat împrăştiat prin virtual
după puteri şi dragostea care (mi-)o transmit fără să ştie
toate şi tot sunt vibraţie
Eu doar te tin strans langa inima mea :)
Sa-ti fie bine, CELLA draga !
ce drag mi de tine, ţărm şi pămînt binecuvîntat, cînd sunt val zbuciumat ori ploaie ningînd… mereu tu ca un loc sigur pentru capul meu din nori cam toată vremea ‘voiajat'(nu plecat… dus cu treburi :) )
Dar CELLA, cand casa mea virtuala se ivea, tu erai deja aici, extrem de inspirata, de plina de idei, o PRIETENA cum n-am mai avut de atunci in virtual si nici n-o sa-mi mai caut, ca m-am lecuit. Definitiv.
La multi ani!
Un loc cam trist, dar plin de piese de puzzle alese cu simtire. Nu stiu cand fi-vor si asamblate, sau poate sunt dar nu mai stiu eu sa citesc! Cat de inselator… noroc cu Cilpele care traiesc prin NOI!
Tie, sa fii la fel de inspirata iti doresc! Nu ma dumiresc, doi ani…La multi ani! Fericire!
Ai ceva pe mess.
locu-i ‘trist’ dar eu nu ;) (ochiul şi sufletul celui care, nu eu)
el s-a construit de capul lui şi o face aşa de cînd îl ştiu
e ca-n viaţa pe care eu nu o scriu
crede-mă că nu aleg nimic, aici, sunt aleasă. mereu!
doi ani p-aici şi-aiurea şi… mai mereu
‘Offf si jale „era prima postare, conform arhivei; nu mai stiu cand m-am interferat si eu urmarind filiera Satmarencei…
La si mai multi ani !
îmi amintesc primul comentariu: nu ştiu cum am ajuns aici :)
„daurel spune:
31/08/2009 la 00:22 (Editare)
Nu-mi dau seama de pe ce blog am ajuns aici, dar am gasit multi cunoscuti. Poate ca toti am citit aceleasi carti…De un timp ma gandesc, cam ardeleneste, sa postez despre manipularea cu majoritatea traducerilor sub comunisti; sa stam la locurile noastre, ca la noi nu-i dictatura; era doar la sud-americani…Multumesc.”
îţi zic io, acuma, FOARTE bine-ai ajuns!
Unde-or fi trecut anii?! Si unde se duc…? Parca mai ieri…Mov, lila, gri.
La multi ani, CELLA ! Sa tot promovezi pe altii, oglinda a sufletului tau sensibil si viu in emotii!
La multi ani, blog de CELLA!
ZÂNA MEA DE AUR, e acum de argint, dar ea ştie că e mereu BUCURIE
atîtea bune şi mai puţin am trecut(?) împreună
nu avem nevoie de vorbe, noi două, suntem mereu una
şi eu ştiu şi tu simţi
suflete, ce-i cu nevoia asta a mea de ‘aniversări’, mor? :D
Nope! Daca zici ca ma simtesti apai stii ca de la mine ti se trage! Mie-mi plac! :D :P
ighen!!!este cuvîntul meu absolut
deci da! :D