simplitatea pierdută

Să te ferești din calea cuvintelor lăsînd vorbelor-gest drum liber (în)spre& (din)spre de parcă ai fi fost uitat într-un loc pe care nu-l știi și unde toate ți-s noi de străine. Să tot încerci să comunici cu locuitorii ciudați cărora ciudat(ă) le ești iar limbajul articulat să șchioapete invariabil în punctul în care părea că […]

n-am

Vreau să mă plîng, cu sughițuri clișeu, de preamultul& preadesul greu. de gestionat o să gestionez de-a valma, greuUcenește ce-a mai rămas din (prea)frumoasa poveste care oricum nu are reguli de întrebuințare. am să mă fac și eu mare.. da` nu azi pentru conformitate aplică (click adică& pe cuvintele îngroșate) spor în toate! & poze […]

liniști

puteam să tac.. și chiar am să o fac.. via George Pruteanu& Petru Creția „Orice pământ întors în pământ e un amestec de oase şi de vise, de biată carne abolită cu marile-i râvne cu tot, de ceva care a fost cu ceva ce nu mai poate fi. Între ce a fost Eminescu şi veacul […]

catabaza

un soi de „Je ne sais quoi” te poate da de-a dura prin butoi fără să prinzi de veste că dogarii visează doage moi că.. Din atâtia dogi și doage, Mulți mi-s dragi și mulți mi-s drage, Că de mult ce mă dogesc Și mai mult le îndrăgesc. mă opresc să nu greșesc [Moțu Pittiș […]

Kohelet

aici urmează să scriu despre FOARȚĂ.. Șerban  (ziceam mai acum un an); (re)găsind acest nod de-amintit să sparg vitrina nu am găsit textul care în&semna vina mea de a nu fi scris atunci cînd am vrut dar ce-i mai dureros, pentru mine, nu-i că par a nu-mi aminti ci acel sentiment pierdut & locul acela […]

deci, da

”O cagulă de pescuit gânduri de categorie grea. Imaginat de Raid, 2013 e.n. culeasă de aici – http://bit.ly/raid2013 ” pare că nu-i important cum și ce crezi tu despre lucruri- fapte- oameni.. pare că toate-s trecătoare (spiralat) pare că s-au spus și făcut t o a t e celele și-atunci poate doar mi se pare […]

tîrziu pentru prea devreme

* “cuvintele trec obosite ca spălătoresele seara îngerii dorm prietenii îmbătrânesc în fotografii “ Daniel Corbu Manualul bunului singuratic este o biblie a suferinţei. Autorul este prizonierul propriilor sentimente, el zace în inima sa ca într-o închisoare de flori. Dumnezeu este doar o fotografie. Singurii zei sunt îngropaţi în spatele casei sale. Omul-poet se naşte […]

.. . semn de carte, ceața

am cumpărat o carte scrisă pe(-un) blog am să cumpăr cartea care se scrie sub ochii noștrii pe F.B. tandr(ei)ă aștept(ări)are.. fragment: S-a lăsat ceața peste noi. Drumurile și cuvintele se topesc în distanțe incerte. Undeva, în centrul unei lumi construită de tine, pe care am hotărât să o numesc acasă, îți aștept chemarea. Mă […]

și toate celelalte semne

Doamne ce-ai vrut să-mi ascunzi când l-ai făcut pe cal? Şi cine ai fi vrut să nu ştie şi ce anume, de-ai făcut plopul?!… Pe mine când m-ai făcut lacăt la ce poartă m-ai pus, ce-ai încuiat cu mine şi de cine?… N.S. poate-s ~ datoare și nu îmi amintesc poate mi-am uitat pe undeva […]

anoTimp sterp

”În după-amiaza clară și amplă, cât plictisul, când lănciile verii toride-s sfărâmate, fantasmă-nchipuită de umbre-mi era visu” – Orizont, António Machado și citesc, ¡ iar, ALEXIS ZORBA- Nikos Kazantzakis nu mai am nevoie de întreg este o joacă de-a ”unde se deschide acolo vei fi” pag.183 (ediția E.L.U.- 1969- tr.Marcel Aderca) : Ritmul infailibil al […]