spicuind

iubește-mă cînd o merit mai puțin, pentru că atunci am cea mai mare nevoie, lumea-i plină de merituoși.. Andra Bartchoa (Ține-ți sufletul în palmă ca să-i poți găsi o ramă/ rană ♣ cu patru foi pentru răni mereu altele, mereu n+o+i 2) – Fată frumoasă fată zurlie cîte zîmbete să-ți plătesc în avans ca să-mi […]

rezumat!~ ani vers ar

nimic despre mine, nimic despre voi! în casa mea era întuneric și multe mirări; aveam așadar ceva exterior și ceva interior : VOI/ eu (..)„Și pămîntul era netocmit și gol”- Facerea 1.2 ”Pentru Zenobia nimic nu e mărunt sau obişnuit; în privinţa aceasta ea seamănă cu o lupă în care lumea se redimensionează, firesc şi […]

intro(in)specție

Christian Martin Weiss  & H.G.Giger De mult ce am greșit măcar de m-aș putea așeza ca într-o luntre de iertare și să vîslesc cu fiecare părere de rău printre ce ar fi putut elibera acel dar nu a fost să fie așa.. și uitarea lui  dar a fost odată ca nicio(altă)dată .. să nu mai […]

soiuri & alt-oiuri

Facem așa: stabilim că nu poate fi o generalizare a toate cîte le zicem & facem sperînd să placă-n înțelesuri oricui s-ar întîmpla să ajungă pe ulița noastră din virtualul care  nu-i, hélas:), decît un alt sat nițel, părelnic, mai mare. Dacă sîntem „de bună credință” nu avem a ne & le cere acelora care […]

TRIMBULIM !, măria ta*

„Singur umblam prin desime,/ prin al Rusalelor codru vestit./ Negru de tristeţe, tristeţei sortit,/ singur umblam prin desime./ Când auzit-am auzit/ glas ca de zimbri, metalic, ascuţit:/ Briareu!/ Aici în desime nu-i nime,/ doar păgâneasca treime,/ tăcutele doar elocinţi vegetale şi ziulica şi eu./ Ah, e codrul, titanul cu braţe o mie,/ strămoşul codru e […]

limbaj, nonculoarea

Daria Endersen De parcă mi s-ar fi luat fără să mi se fi dat de parcă lespezile s-ar fi fost ridicat cînd părea totul abandonat şi toatele celele şi toatele relele unde-s (?) calde/ verzi/ asurzitoare/ grunjoase ce-o fi cu toate acele simţuri amestecate unele-n de altele ce-i cu devălmăşia asta de-a valma cînd nu […]

noime

Am să găsesc, mi-am spus, fără să ştiu că nu aveam ce. Am să dau, mi-am spus, fără să ştiu că nu aveam cum. Am să fiu, mi-am spus, fără să ştiu că nu aveam cui. Un fulger…apoi noaptea! – Făptură fără drum, Tu care cu-o privire m-ai renăscut deodată, Abia în veşnicie te voi […]