uit(Ă)e

intenționez să re.. editez în toate spusele pe care le voi tăcea acum și la ce, nu la, va(să vie)  atunciurile care mi-au lăsat urme în ce aveam dar nu am îndrăznit..

poate-am dormit mult și-am uitat ce-am (avut de) visat

obiceiul de a rupe hîrtiile destinate viitorului1-1e07b81ab2
pentru că își luase obiceiul să rupă una cîte una (la

intervale nu prea mari) hîrtiile și feluritele chitanțe
destinate viitorului –
i se năzărea dintr-
odată că vede

strălucirea apuselor zile
deschizîndu-se în fața lui ca

o rană sau ca o pîlnie de obuz în care i-ar fi murit
rînd pe rînd toți prietenii. dacă se întorcea noaptea

acasă vedea cu jale cum năvălesc asinii și boii din

vis peste o vegetație arsă-
numai scrum și aducere

aminte. și cu

toate acestea urechile lui în flăcări cap-
tau fără întrerupere semnalul. era unul și același
semnal: întoarce-te întoarce-te. erau ochii lui în
flăcări. a pus atunci mîna pe o crenguță de mes-
teacăn : și-a luat încețișor rămas bun. o crenguță în-
tîmplătoare de mesteacăn. apoi (înalt și cu haina pe
umeri) nici n-a mai așteptat minunea
– cînd vîntul i-a
trimis prin fereastra regală fum de trestie și rămă-
șițe ale părului tău, melancolie ! a cunoscut fericirea
deplină și a ajuns la țintă cu mult în
aintea propriului
său sfîrșit înecat în lacrimi.-

 

 

Anunțuri

2 gânduri despre “uit(Ă)e

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s