… şi-am prăsit cenuşi şi colb…

leneşrĂu's Blog ?

… pentru ochii unui orb

am să mă mai întîmplu, poate, o vreme ţesînd în galbene fire, de cine ştie ce, pînze galbene pentru galbene semne

e vremea holerei, clopote bat în sfîrştul tuturor anotimpurilor … e vreme …

galbenă, amară, pustiită de semne, gemînd a ‘fărădevreme’

oamenii s-au mutat de pe lume în gînd plutind umbre albe între cer şi locul  unde nu mai sunt

ce s-a luat ? ce-n loc a fost pus ?

cine ştie poate

ţese pînze galbene pentru vremi de holeră şi…

… toate (s-)au trăit, (s-)au murit, (s-) au tăcut… de preamultul spus

ecoul nu-i niciodată răspuns

Astăzi nu mai cîntăm, nu mai zîmbim.
Stînd la început de anotimp fermecat,
astăzi ne despărţim
cum s-au despărţit apele de uscat.
Totul e atît de firesc în tăcerea noastră.
Fiecare ne spunem: – Aşa trebuie sa fie…
Alături, umbra albastră
pentru adevăruri gîndite stă mărturie.
Nu…

Vezi articol original 135 de cuvinte mai mult

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s