nimic despre mine, nimic despre voi! în casa mea era întuneric și multe mirări; aveam așadar ceva exterior și ceva interior : VOI/ eu
(..)„Și pămîntul era netocmit și gol”- Facerea 1.2
”Pentru Zenobia nimic nu e mărunt sau obişnuit; în privinţa aceasta ea seamănă cu o lupă în care lumea se redimensionează, firesc şi de la sine, în tipare lente, şi nu se chinuie să fie; prin ea, eclipsele dispar într-o seninătate care absoarbe totul, pentru ca mai apoi o simplă vorbă de-a ei legată de cine ştie ce banală grijă casnică să le readucă acolo unde nici nu ar bănui că sunt posibile.
Ȋn toate acestea ea rămâne o fetiţă cuminte şi naivă; câteodată însă e de o încăpăţânare nemaipomenită, nu spune decât nu şi nu; atunci toate argumentele mele devin inutile şi e nevoie să treacă un timp ca să înţeleg că împotrivirea se datora „ trecătoarei mele ieşiri din cercuri„, ca să folosesc cuvintele ei. ”
Și aşa mai departe..
Zenobia – Gellu Naum
aș putea să vă înșir dar nu am să o fac .. NUMELE VOASTRE sunt bătăile mele de inimă și-atît .. sîngele are curgerea lui, fiecare mal rămîne pe malul lui ..(..)„și a fost seară și a fost dimineață: ziua întîi„- Facerea 1.5.
leneşrĂu's Blog ? 
Prima imagine, cea caleidoscopica, o percep ca pe o avanpremiera a Judecatii de Apoi … mi-a lasat impresia asta.
:)poate fi un răspuns
http://trendland.com/annette-messager-art-installation/annette-messager-art-installation-2
Happy Anniversary!
You registered on WordPress.com 4 years ago!
Thanks for flying with us. Keep up the good blogging!
„e nevoie să treacă un timp ca să înţeleg”
într-un loc pustiu timpul nu trece
rămîne ca în ochiul furtunii: sterp!
dacă despre rezumatul celor 4 ani virtuali zici atunci e mai simplu: s-au dus!
sita a cernut, clepsidra s-a răsucit înspre înlăuntru, „toate-s vechi și nouă toate„
bucurie sănătate:))
http://www.trilulilu.ro/muzica-diverse/deep-purple-wasted-sunsets-3
foarte mulțumim de-așa cadó aniversar
sperăm sperăm tot rămîne ceva.. undeva..
La multi ani cu bucurii !
:)) era o postare rezumativă a 4 ani de virtual
mulțumesc în cor ! , cele bune
De data asta ma prinsesem…
Chiar am cautat primele articole, din mai 2009, insa nu ” s-au accesat”
probabil că și platforma W s-a molipsit de la ACTUALA mea stare și mă apără refuzînd să arate cît de naivă porneam la un drum pe care nici nu mai țin minte de ce ..
„Sînteţi un subversiv ?”, l-am întrebat odată. „Orice poet adevărat e un subversiv”, mi-a răspuns. „Zic poet, şi nu… poet — adăugă însoţindu-şi afirmaţia de un gest şi de o schimbare de ton. Un poet nu e subversiv pentru că vrea să fie. Subversivitatea e o funcţie naturală. Nu poţi fi subversiv cu program. Nu poţi fi subversiv doar în manifeste ! Şi mai ales trebuie să fii atent la conformismul nonconformismului.” Fusese o întrebare retorică, aşa cum îi puneam adeseori. Vroiam să ascult cum îşi formulează răspunsurile. Şi de fiecare dată erau cumva altfel, legate de altceva, de muzică, de comportament, de cărţi citite, de idei, de întîmplări mărunte.
susie??? .. nț, nț, nț/ghilimele- sursă
da?.. așa:
http://www.gellunaum.ro/despreGN/popescu.htm
Romanul lui Naum trăieşte în universul scrisorii clasice; piesa Monei Marian ia naştere în epoca mesajului electronic dezbărat de ambiguitate prin emoticonuri. Dacă scriitorul vorbeşte despre Femeia-Spirit şi despre diferitele moduri de a o percepe, adaptarea teatrală ne pune faţă în faţă cu o gigantă durdulie, din ghips colorat în nuanţa sus-amintitului smiley. Acolo unde Naum cel romanesc se abţine de la replici usturătoare, Naum cel din piesă scoate dintre paranteze gândurile indecente, ca să le ştim şi noi. Ce-i în mână nu-i minciună sau: nu da vrabia vopsită pe metafora de pe gard. Astfel judecă spectatorul-prototip în jurul căruia se conturează acest spectacol, care, pentru ca valenţele tanatofile să nu scape neobservate, încorporează o scenă cu totul străină romanului: aceea a bocitoarelor de la căpătâiul lui Naum tânăr – de altfel, unul dintre momentele reuşite.