Michael Cheval ?, ce titlu minunat …
… de carte?
ba nu…
… ba da
ba poate doar
șa
poveste care nu
se așază pe clapele niciunui pian
violina are…
… coar
nu de pe fix,
ci de pe taste
din lipsă acută de har
pe liniștea s-a așter
nu tac dar mi
erla plîng
e dimineața care ne des
parte din noi, care-om fi fost ni
mic și tot este așa cum și trebuie să fie toate de
parte
cînt aiurea prin
tre voi
viața care mă ține strîns în pal
ma unui somn ce n-are vise, doruri nici habar de
mîine-i altă zi și alt
ă destinație s-arată-n lungul latului spătar de… viața… dincolo de… CE?
♣/♥
Cum se ajunge în lumea lui mr. gospodin Cheval deoarece aş vrea şi eu acolo… De asta m-am cam săturat!
foarte tare-ți mulțumesc că simți
eu cea pe care nimeni nu o (mai) știe ajung mai mereu în lumi paralele prin portale pe care (la început) le-am găsit în dureri pe care nu le pot descrie
cred – știind – că dacă ”punctul mort” poate fi depășit ești deja acolo
știu că ai un avans mare față de mine :(
tare mult îți mulțumesc și tare mult îți respect punctele
ia ghici ce titlu au cele 3 volume pe care le-am luat eu azi de la bibliotecă?
presimțesc o mică bucurie :)
chiar am nevoie
mare!
exact! dar cu coperta albastră! :)
ediţie 1962;
pe mine m-a ales titlul.
titlul postării tale a venit ca o „confirmare de primire”. :P
exact asta numesc eu comun`icare (are și I=car feminin pluralul său ;) )
Alegerile dau în clocot, să vezi acolo bâlci! Deja am văzut listele (separate) și m-ar apuca râsul dacă n-ar fi de plâns.
la mine-i pus capacul cum BINE ți-am cam zis acum un ceas :-P
fiecare cu alegerile salE
eu am Nini … sîc, sîc
pe mine m-ai cucerit cu Tiamat :)
bravo mie :D
fiind ”scump la vorbă” o primesc ca pe un compliment
mulțumesc !
scump la vorbă e puţin spus, mai ales în ultima vreme, când am devenit un fel de lebădoi mut ;)
tu și Lucian ori Blaga și tu ? :)
Daca ingrosam mai mult tusa suntem in Shakespeare ( scuze , tot nu stiu cu diacritice, nu ma certa ).
ar fi și culmea să te cert tocmai pe tine care scrii ”de mînă” :)
la mine linia între Homer și Shakespeare este la fel de subțire ca aceea între realitate și fantezia mea plină de noduri
dacă aș ”mărturisi” ce filme văd în perioada asta în care toată lumea în jurul meu este cocoșată de ”probleme importante, vitale, blablabla” cred că ar cam trebui să dispar din peisaj ;)
Lumile imaginare sunt infinit mai atragatoare decat cea reala … si nu doar pentru copii :)
probabil o parte din noi, ”interiorii”, suntem încremeniți în proiect,b. :)