I mobilitate, ratată, oamenii? mi-s indiferenţi

Stiliana Alexieva , via Irina

O mulţime compactă, obosită, stă strânsă
în jurul meselor aburinde din casele străvezii.
celule ale nefiinţei.
celula mea este rece şi neagră.
singurătatea mea este materie. obiect
este brutală. violentă.
se poate trage în ea.
poate fi ocolită.

– Angela Marinescu –

 

Sentimentele sunt apucături dizgraţioase pe care oamenii le deprind laolaltă cu celelalte proaste obiceiuri:

– a (se) mînca

– a (se) defeca

– a (se) înmulţi

– A(şi) supravieţui

restul sunt amănunte aleatorii pe care ei se preAfac

– le trăiesc

– le judecă

– le-au înţeles

n-au !

… şi, nici măcar, nu mă doare …

♣/♥

‘scriu’ multe ‘însemnări’ zilnic. zac p-aici prin cămară şi  nu le mai dau drumul că le găsesc inutile. de fapt inutil găsesc toată chestia asta cu mume pom pom    pUooos : b  l  o  g

bleah

azi M-AM rîs … nu-s singura

şi, (tot) vorba Oanei, Teo

„Nu există zile proaste, ci doar oameni orbi.”

Anunțuri

18 gânduri despre “I mobilitate, ratată, oamenii? mi-s indiferenţi

    1. asta-i doar una dintre însemnările care n-ar fi văzut niciodată ‘lumina’ dacă n-aş fi găsit tot mai multe semne care să o susţină
      doar că eu n-am nici talentul şi nici ‘determinarea’ ;)

  1. Pingback: M-am pus pe citit
  2. A fost ca la începutul lumii… acuma e vremea când lava se răceşte… va veni cea mai frumoasă eră… a primelor forme de viaţă… un pic de răbdare…

  3. CELLA, am citit si inteleg.Cred ca vine o vreme cand ni se face sila si de virtual.
    In cazul meu, blogul e un fel de serviciu…
    Sa ai o zi frumoasa, sa te joci cu blanosii tai dragi si cu teposul!

  4. Angela e o ferecare tacuta in versurile Marianei Marin

    „Cred ca

    singurătatea mea este materie. obiect
    este brutală. violentă.
    se poate trage în ea.
    poate fi ocolită.”

    Cred ca gloantele la care face poeta aluzie sant oarbe.

    Noua ne raman posturile de blog…obicei inconturnabil/de neocolit, uneori.

    1. şi noi ?, …orbii … post de blog e uneori … în orb
      cărţile de poezie care dorm cu mine au vise reprimate-n somnul meu cu ochii larg închişi

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s