Dacă vrei să rămîi acolo unde nimic nu există
te poţi aşeza confortabil
unde nimeni te poate atinge
în stalul din stînga jos
(m’)ea spune, cald,
stai, draga mea,
catifea
urmează trecutul, vrei ceai- vin- apă chioară- cafea? dorinţele
sunt aripi frînte şi mute acolo unde împlinirile cerute
mor împătimit împăcate cafea- apă chioară-vin
ce ai ?
somn peste călătoriile nefăcute din preamultul
destin.
Ea credea că(-şi) visase şi(-şi) tot potrivea cărţile colorînd … – să ne trezim, să ne trezim… şi(-şi), şi(-şi) … şşş
am primit, apoi, veşti despre mine… despre noi
amintiri care nu erau ale mele şi cine le avea
♣/♥
din pământuri se auzeau până la noi cântecele de foc ale
celor îngropaţi de vii
luptă strigam luptă ştiu că eşti acolo cuprins de întuneric
din toate părţile
luptă strigam luptă ieşi la lumină
suntem vii noi nu murim în timpul vieţii noastre
un zid creşte în fiecare dimineaţă din toate cuvintele pe
care nu le-am spus peste noapte
un animal îmblînzit preadevreme se pierde în fiecare
seară undeva la capătul lumilor noastre
care dintre noi, între doi doar noi, a tulburat tăcerea şi
am dispărut într-o urmă de sare umezind
încăperea în ce ar fi fost să fie
încăpînd
tăcerea
acum tu vii înspre mine şi spui
nu e nimic stai liniştită nu e nimic mereu voi fi aici
fluturându-mi pletele prin văzduhul alb doar pentru tine
ar trebui să te cred
dar
vezi tu
nu fac decît să vorbesc singură
ştiind că tu mă asculţi
Eram sigur că vei reveni cu ceva de excepţie! Suprarealismul bine temperat ne aruncă într-o infrarealitate posibilă, mai ales datorită comentariilor tale poematice (nu le mai zic poeme că iar sari ca arsă cum că tu nuuu!) precum şi a citatelor incluse în respectivele comentarii (hm!)
mă simt iertată, cumva, în infrarealitatea mea
Da…superb! :) Atat.
Dana Banu este, să-i mulţumim
mulţumesc că ai pus aici un fragment din poemul meu.mă bucur să văd că mă citeşti. salut :)
dacă spun : eu, mulţumesc… e banal… dar n-am ce-mi face că aşa simt şi aşa spun: te iubesc citind şi citesc iubind
https://bloglenesrau.wordpress.com/2011/06/01/fragment/
http://blogulucella.blogspot.com/2011/06/bucuriile-dor-lacrimile-lor.html
*să
Ce-i frumos, e frumos si basta! Mie niciodata nu mi-ar iesi asa.
mulţămim, boier dumneavoastră
nici mie nu mi-ar reuşi veci i.t.
Buna ziua
Sunteti interesat de un schimb de linkuri? Detin mai multe website-uri si as fi interesat de un parteneriat. Daca sunteti interesat va rog sa-mi raspundeti la aceasta adresa de e-mail sau ma puteti contacta pe Yahoo Messenger la adresa: maryus_mono pentru a discuta mai multe detalii.
Cu stima, Daniel Stroe
cu multă stimă,
am trecut aici pe cei care ne-au onorat cu gîndul lor
Foarte faina contradictia de final, a vorbi singura, dar a fi ascultata, si titlul mi-a placut mult de tot, parca sita e masca aceea, binoclu, nu-mi dau seama exact ce tine in mana…
mulţumesc de trecere şi gînduri, Teo, doamna Dana Banu mă inspiră tăindu-mi, adesea, expiraţia…
respir cu sfială citindu-i poemele
Sa-i multumim Danei Banu, atunci.
…………………………………………………………
Si…
r.i.p. Liviu Ciulei.
binemerită, Mirela…
e greu de dus durerea, plecările sunt pentru cei ce rămîn
sperînd
Universul primeşte, îngăduitor, tributul lacrimilor
odihna neliniştilor lui fascinante e în siguranţă, pace şi lumină
Cuvintele sunt mai greu de inteles (in cazul meu), insa imaginile m-au fermecat!
CELLA, n-am stiut ca ai postat, nu am mai primit mail-ul cu noile postari.
Voi rezolva acum.
Iti las o melodie colectionata de mine.
este un pictor minunat şi plăcut poetei
m-am (re)găsit, păstrînd proporţiile, în aceste ‘exemplificări’
mulţumesc pentru mereu minunatele tale mici bijuterii
te îmbrăţişez
caut răspuns potrivit da’ nu-l găsesc că nu mă prea regăsesc
poate mă inspiră flacăra aia mică
mare mulţumesc ;)
Pornind de la „…mereu voi fi aici pentru tine…” am sarit la Pink Floyd „Hush now baby, baby, don’t you cry … Momma’s gonna keep you right here under her wing
She won’t let you fly, but she might let you sing” si am ajuns la John Lennon…
Poate sunt eu mai mamos si vorbind de femei ma gandesc la mame
şi eu … la soacre
Interesant montaj in oglinda….
…salutari de dincolo de rame…
Irina
am votat POEZIA aşa cum probabil ţi-ai dat seama
nu că nu mi-ar plăcea tare mult şi Toronto:)
eu sunt atentă tare la ‘oglinzi’… au o putere pe care nu-s sigură că o pot asigura
îmbrăţişări de gînd bun şi departe
toamnă blîndă şi dor de frunzele arţarilor