„Io venni in loco d’ogni luce muto…”*

* „Intrăm în lumea mută de lumină…” -Inf.,V, 29

tr.George Pruteanu

„Prin mine-ajungi în sala de tortură

prin mine la eterna tînguire

prin mine-ajungi la cei ce se pierdură

3-4 Înru dreptate El mi-a dat zidire:

Puterea sfîntă mă dură, -în alianţă

cu înaltul Cuget, cea dintîi Iubire.

3-7     N-a fost creată-în urma mea substanţă ”
eternă-s ca şi cele-etern create.
Voi ce intraţi, lăsaţi orice speranţă!”

(cîntul III)

Ed ecco verso noi venir per nave
un vecchio, bianco per antico pelo,
gridando: „Guai a voi, anime prave!

16       „-Ei, tu, ce calci lăcaşul de supliciu,”
         răsti Minós cu-un ochi căscat la mine,
        întrerupînd cumplitul său oficiu,

 19      „tu, unde eşti şi cui te-încrezi, vezi bine!
        E largă poarta, însă-înşelătoare!”
        Dar ghidu’-i spuse: „-Urli-în van, haíne!

 22       Nu stăvili sortita sa cărare:
        aşa e vrerea unde stă-în putinţă
        tot ce se vrea, şi lasă-orice-întrebare!”

(cîntul V)

Atunci şi numai atunci cînd Întrebările par învingătoare cînd le-ai dat locul şi bunăstarea impresiei că eşti doborît şi nu mai ai loc unde să te duci şi nu mai ai putere să te duci şi nu mai ai dorinţă şi nu mai ai şi te-ai abandonat  victoriei lor şi ele-ţi împletesc cununi de învins care nu a luptat niciodată

aşa suntem şi aşa ne găsim pierzîndu-ne şi pare că nimic nu a fost şi nimic nu rămîne cînd toate dovedesc că în totul sunt urme întrebările-şi dorm Răspunsurile sunt cele care au creat …

nu vezi?

apă- aer- foc- pămînt! ce- care- unde … de unde- de ce- cum

ei, q.e.d?

întrebarea/ răspunsul

vs.

răspunsul/ întrebarea

şi aşa mai departe

.

3-7     N-a fost creată-în urma mea substanţă ”
eternă-s ca şi cele-etern create.
Voi ce intraţi, lăsaţi orice speranţă!”

Anunțuri

8 gânduri despre “„Io venni in loco d’ogni luce muto…”*

  1. A fi sau a nu fi : iată-ntrebarea,
    E oare mai de laudă să suferi
    în sinea ta, săgeţile şi praştia
    Norocului vrăjmaş, sau mai degrabă
    Să te-narmezi în faţa unei mări
    De zbucium şi prin luptă s-o răpui ?
    Să mori, să dormi… nimic mai mult. Să ştii
    Că printr-un somn poţi pune-odată capăt
    Durerii sufleteşti şi-atîtor chinuri
    Ce-s partea cărnii, iată o-ncheiere
    Spre care năzuim. Să mori, să dormi ;
    Să dormi poate visînd ? Aici stă totul.
    Ce vise-n somnul morţii poţi visa
    Cînd am scăpat vremelnicei strînsori ?
    E tocmai ce ne-ndeamnă-a pregeta,
    Şi-aici se află şi acea-ndoială
    Ce dă restriştii-o viaţă — atît de lungă.

    Care dintre tinereii ăştia s-o pricepe mai bine la chestia asta finală: tânărul Al(igheri Dante) sau tânărul Will(iam Shakespeare)? Eu pe cine să mai cred , până când specialiştii vor ajunge la un acord? Sau mai bine nu mai întreb pe nimeni! Voi vedea la faţa locului cum e.

  2. Dupa mine, mai corect, pentru mine, prin Ioan Paul al II -lea, mi s-au mai luminat niste cărări…
    Mai citesc si pe protestanti, ca si ei sunt români…

    1. Prefer părerile ,,civililor” în domeniul ăsta… Pe ,,oficiali”, deţinători ai ,,adevărurilor” ultime îi bănuiesc de parti pris, aşa că nu le iau spusele aşa, tale quale. Chiar dacă sunt şi eu creştin, botezat, etc.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s