era
acum nu mai este şi toate-s poveste
şi procese-VERBALE cu aşa cevaaa
am să ştiu, cum ştii că ştiu, să-ţi amintesc cine- cînd- cum ştie(ceva)
a, da?
drumul meu este acela, poţi face ce şi cum vrei
n-ai cum (nimic schimba)
am (mai) trecut puntea asta şi aia şi cealaltă- sunt puternică
nu te-ai născut să mă învingi
nu uita!!!
toate se plătesc undeva, cumva, cîndva…
CELLA,
Imagini dezolante!!… păzeşte-mă doamne de apă şi foc… şi de criminali… e bine dcaă ai reuşit să treci… cumpăna!
sunt puternică, mi-au tot zis unii şi alţii
uneori e preadestul şi tare n-aş mai fi
şi nu pot!, toţi mă ştiu aşa
numai vara a rămas de ea… :(
:( şi vine o iarnă meree, doarme şi poate o visa
Cella:
Intr-o zi as vrea sa stiu si povestea „locuintei de vara”, dincolo de imaginele de aici
am să o spun, poate, cîndva
povestea-i frumoasă şi simplă ca toate poveştile care închid în ele mai multe vieţi de om…
doar oamenii nu-s mereu frumoşi şi nici simpli :(
Podul era deja acolo… așteptând cenușa.
Podul nu era vizibil pentru că începea chiar din spatele casei.
mare dreptate ai, mulţam de ‘luminare’, nu mă gîndisem la el mare şi impardonabilă ‘omisiune’
E ca si cand ar fi venit apocalipsa.De fapt, cred ca a venit peste toti de-aici. :(
nu ştim cum e, că nu avem cu ce compara încă, dar poate că aşa-i pentru noi că nu credem decît ‘ce vedem’
d-aia aia (şi) primim :(
Dezolant – n-am gasit alt cuvant…
PS.
Candva voiam sa-mi fac un bordei distantat de vecini cat sa nu le aud muzica si certurile, dar nici sa nu ajunga sfara de la bucatele lor …; nici sa nu-i supere cainii mei…Si reciproca-i adevarata.
Oricum, nu in padure, eu sunt rustic din lunca Somesului…
Totusi, pe o ridicatura sa fiu observat cand ma predau…
Familia era de acord, ceea ce imi mai da sperante…; si confort.
Terenul m-ar fi costat putin, insa dubla imprejmuire proiectata era o avere…
Mai calculez…
dacă e nevoie de ‘dublă împrejmuire protectoare’ zic că DA, mai calculează
păcat că nu-mi dă mîna să fiu rustică
da’ mă ţin de ce am: merg mult desculţă de cum ‘dă căldura’