alfabet, nevorbirii

Era în(tre) noi  un loc nesfîrşit un ceva fărădeînceput şi fărădecapăt

şi cei ce ştiau nuştiucum aduceau în pumni ape şi nisipuri şi necuvinte şi multe alte nuştiucumuri  din fărădeînceputurile  fărădesfîrşiturilor să-l umple şi netezească şi să-i alcătuiască forme

de ce fac asta, gabriel, şi de ce ne caută şi ne vor alcătuiţi?, cine sunt ei, gabriel, şi noi cum?

să le spunem nu-i îngăduit…

puteam să-i lăsăm să treacă aşa cum am făcut cu nesfîrşit de alţii înaintea lor

aşa cum vom face cu acei-A-(lalţii) care

le vor urma?

de ce am tăcut, lăsîndu-i, de ce am îngăduit Alfabetul?

poate nu a fost nicicînd o opţiune şi noi i-am plîns mereu pe nemuritori şi adînc durere în carneane

singurătatea lorgabriel

Nimic nu se naşte în carne,
chiar dacă ochii slabi văd altfel. Cel care
va plînge se va bucura de plînsul lui
şi se va face îmblînzitor de păsări. Iar acela care
rîde nu se va folosi de rîsul lui, căci nimic
nu se naşte din bucurie, chiar dacă cei mici
o fugăresc toată ziua!

Vremea robiei e primăvară pentru sufletele
celor care le au!

Adrian Suciu

Anunțuri

13 gânduri despre “alfabet, nevorbirii

  1. Buna Cella:

    As zice ca vorbirea despre noi fiinta, al carei alfabet il il descrii in acest post, vine probabil din locuri si zile neterminate, sau poate locuri de granita – intre a fi sau a nu fi.

    Eu iti multumesc pentru citirea ei din acest post.

    In alta ordine de idei iti multumesc foarte foarte mult pentru – stii tu ce!! Am apreciat enorm gandurile tale.

    Cu drag,
    Irina

    1. Am corectat….

      As zice ca vorbirea despre fiinta, al carei alfabet il il descrii in acest post, vine probabil din locuri si zile neterminate, sau poate locuri de granita – intre a fi sau a nu fi.

      1. găsesc mereu pe calea pe care am apucat semne
        doar le aduc aici, selectiv, spre împărtăşire
        nu oricine este
        pregătit
        nădăjduiesc… mult …

    2. minunata mea
      să nu-mi mulţumeşti niciodată pentru nimic
      este un fel de a spune pe care tu îl înţelegi
      nimeni şi nimic nu ne poate obliga, pe unii dintre noi, la nimic
      ce simt e ce fac
      a face, la mine, înlocuieşte mai mereu a spune

      eşti absolut specială!

  2. CELLA, te felicit ca l-au adus aici pe acest poet.Doar asa ii putem cunoaste pe acesti oameni necunoscuti cu atata simtire, suflet.
    Acum nu mai pot intelege si nici nu mai simt, cred ca am devenit asa cum mi-am dorit.Nesimtita.
    O zi senina de inceput de mai!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s