am salvat-o
şi pe ea şi pe noi şi iarna
şi în general, conform inventarului operativ,
tot ce se mai putea salva
toate celelalte rămîn în paza Ta
am să (A)dorm acum dacă (A)dormirile pot aduce uitare
poate iertare. uitînd poţi începe de la capătul celălalt al lui altceva
vezi ce faci ! e luna, uitarea, iertarea, (A)dormirea ta
şi, doar dacă te trezeşti plîngînd, pune-ţi lacrimile în samovar, aprinde focul, sărută-mi somnul
e luna, uitarea, iertarea, trezirea ta
– eclipsa solstiţiului de iarnă –
eclipsa ta, iarna mea
ala/ bala
cu
O eclipsă de Lună nu poate avea loc decât atunci când este Lună plină. Când Soarele, Pământul şi Luna sunt perfect aliniate, astrul nopţii poate fi privat de lumina solară, pentru o anumită perioadă de timp, atunci când trece în conul de umbră al Pământului.
Din America de Nord în Islanda, eclipsa totală de Lună va fi observabilă mai mult de o oră (de la 7.41 la 8.53 GMT) în noaptea dintre 20 şi 21 decembrie. Locuitorii Americii de Nord, Groenlandei şi Islandei o vor putea observa cel mai bine, a precizat astronomul american Fred Espanak
ECLIPSA DE LUNĂ– v-am avertizat de fiecare dată, aici, eclipsele ne influenţează pe toţi. cele de lună sunt mult mai ‘delicate’ negativ :(
aceasta se suprapune solstiţiului de iarnă, după cîteva sute de ani, nimic întîmplător.
aveţi grijă de voi !
despre altele, adică despre ce scriu azi cu subiect şi predicate aiurea, am încercat ieri. NUMAI DE BINE ORICUI a trecut tăcut ori nu, indiferent ori nu, înţelegînd, ori nu. :(
am vrut să zic q.e.d., mie, dar … ce rost ar avea ?
RESTUL E DEJA … MULTĂ, ADÎNCĂ, UMILITĂ ŞI GREA… TACERE
ce simte fiecare e doar înstrăinarea sa. nu o împarte cu nimeni. de ce şi cum şi cînd să-i mai pese cuiva de orice. da !, în mine e o IARNĂ permanentă. egoistă ce-mi sunt. nu o împart cu nimeni. posesivă-n dureri şi în neuitări şi în neputinţe şi în neiertări.
doar eu şi iarna mea.
Timişoara, e o iarnă în zdrenţe, cerşesc eu pe mormintele tale. manipularea a fost plătită, noi ştim că teoriile conspiraţiei sunt însăşi conspiraţia. istoria e o moarte cu oglinzi de bîlci. cabotină şi ştirbă. am să fac şi azi ‘ce trebuie’, ca de fiecare dată, am să mă rog pentru iertarea şi pacea Ta.
* pe ‘linia punctată’ completează fiecare. sau nu :(
Gina, tare mi-ar fi bine dacă m-AŞ putea (şi eu) măcar împăca. şi eu: brad artificial + e.t.c. şi nici nu-s în trend şi nici colinde nu pot asculta. e o iarnă aiurea în iarna mea.
:(
Gabi, mă primeşti VIS, în iarna şi LINIŞTEA ta ?
visele… nu îngheaţă, Ana, gheaţa e fierbinte precum tacerea mea în tăcere a ta
Madi şi Onu, minuni calde ‘de suflete’, sufletului
MULŢUMESC !
oare sa scriu ???
… aliniindu-ma in trezirea din adormirea Ta, am inteles mai bine TACEREA (nu doar a mea)
si
ITI multumesc, CELLA!
unele tăceri sunt adînc vorbitoare, Ana, nu ai de ce-mi mulţumi mai mult decît eu ţie
suntem sub vremi da’ trag nădejde că le-om răzbi
tu vrei să adorm plîngînd, aşa-i ?
bine :(
plîg
>:D<
Metafora solstitiilor degeaba confera tristetii poemului tau dimensiuni astronomice, o hiperbolizeaza…
Craciun linistit, si sarbatori minunate! Sa ne recitim cu bine!
doar gînduri bune, Teo, mulţumesc frumos
asemenea vă doresc
De ce sa incep cu NU ?
Mai bine zic: am nevoie de…
Inafara de confort termic ? Sa-l am pe asata si mai discutam…
e clar, şi am mai zis-o, sunt anapoda :)
deşi nu mă prea explic, la însemnarea aceasta despre morţii acelui decembrie, e cumva obligatoriu să o fac:
a începe, orice, cu o negaţie e contraindicat.
nu am făcut-o întîmplător aşa cum nu prea fac nimic ‘la întîmplare’
creştineşte tot ce înseamnă viaţa noastră este pregătirea pentru ‘trecere’ iar lepădarea de ‘apartenenţe’ face parte din acea pregătire
‘nu am’ este de fapt o afirmaţie apăsată
eu nevoi n-am. doar aspiraţii ;)