Radu Stanca
Ce să-ţi aduc, iubito, de pe mare ? »
O întrebă în şoapte într-o zi.
« Din insule pierdute-n depărtare
Cea mai frumoasă floare care-o fi »
Abia se mai zăreşte-acum catargul.
Pe ţărm cu ochii-nchişi şi mâna-n sân
O fată albă, alb măsoară largul,
Şi-n ochii ei clipeşte-un somn păgân.
Un an întreg prin insule cu soare
Corabia opri şi strânse-n ea
Morman de flori, căci fiecare floare
Cea mai frumoasă-n felul ei era.
Dar florile, prea multe într-o seară,
Cu peşti de aur prinşi la subţiori,
Corabia de foc o scufundară,
Şi toţi muriră-ncolăciţi de flori.
Pe ţărm stau doua fete-n aşteptare :
« Ce ţi-ai dorit ca dar în acest an ? »
« Nu-mi mai aduc aminte. Mi se pare –
Cea mai frumoasă scoică din ocean »…
ghici ce, Doamne ? am murit. şi Tu nici n-ai ştiut. n-ai ştiut. şi ?… şi morţilor nu le pasă. nu, nu eu… Khayyam zicea. odată demult trăiam trăia. şi am uitat, murind, că nu a contat ce-am primit de la viaţă ci, poate, ce-am făcut cu ce-am primit de la ea. dar asta a fost demult, odată… cînd timpul minţea că suntem vii şi că viaţa chiar înseamnă ceva.
e nevoie de întuneric să poţi vedea stelele. bunului găsit bun rămas.
uitat, rămas, găsit,, …,
eu tot nu cred ca ai uitat asta,
TU, cea cripto-incrptică-deschsă rămasă pe veci, precum al său APOLODOR
dacă te hotărăşti să intri ,noi nu deoarece suntem bărbaţi, poţi adora
un neştiut într-o firidă; aşteaptă retragerea apelor
ştie mai multe decât medicul acela cărămiziu
„călătoria aceasta pe un ocean de oase
purtând uneltele esenţiale: somnul, dragostea, sângele
din port în port, neliniştitoarea ambarcaţiune trecea nestingherită
la docurile poetice se declama
ce orgi orizontale desfigurau pânzele?
spartă, carcasa navei, singura în stare să faca faţă uraganului, continua zigzagul unei
traiectorii hidoase şi feerice în ale cărei legi zornaiau unghiurile cele mai obscure ale
armurilor noastre”
eu, să uit, cum aş putea ?
nici nu ştiţi ce povară poate fi, uneori, neuitarea … şi neputinţa de-a aştepta
Salut, uite o strofa cu prea multa repetitie:
Ce-i prea frumos prea mult poate fi
Ce-i la fund prea mult nu a plutit
Ce-i viu prea mult n-a murit
Ce-i absent prea mult va plini
salut !, călătorule
mă cerţi ori mă provoci ? îmi place strofa şi-ţi mulţumesc
eşti binevenit !!!
Cu placere si multumesc!
Poate ca te cert, poate ca te provoc, cel mai bine este sa alegi chiar tu varianta care iti este pe plac!
Hello.
I am Iranian.
I am poet.
please visit my blog and send your comment about my poems.
http://smh-rahemobham.blogfa.com/
this is my Yahoo ID:
rahemobham70@yahoo.com
Seyed Morteza Hamidzadeh
Super!
Nice. Greetings from the Speedy DNS.