Ω A

Din vreme-n vreme vremelnic vrem vămi  vise viitorind. bieţi…  noi.

nimic stătător stării singure sigur…  s-ar sfârşi. puterea-i (în)lăcrămări.

părăsindă cărare călătorindu-ne cearcăne cernem. umbrele minelui departe.

Lumina e egala energiilor eliberatoare… eolian ?. ce de noapte, ziuă, ce de-a noaptea.

zacere dorinţei dorului de-a dori. departea de(-n de) noi NOI.

prin balans blânde-s bucucrii(le) binelui bănuit. zbateri ageaba. nimicului?, … nimic...

suflete ?, adormiri amânate. adevărurilor ascunzişuri amare. Visul

Ploilor.

NINGÂND

P.S.- de altă zi: nu-i poezea, e o nimic, sinucidere de vorbe-n cuvinte aiurea, iertaţi-mă :(


Anunțuri

15 gânduri despre “Ω A

  1. Cu totii vom fi departe de ceilalti mai devreme sau mai tarziu.
    Nu prea simt mirosul primaverii asa cum il stiam,asa cum il asteptam…:(

  2. Din timp in timp, vremelnic, ne lasam bantuiti de tristeti, care ne acopera insule tot mai intinse pe harta sufletului…
    Salvarea e in lumina din fereastra, chiar daca porti inalte stau de straja langa templul gandurilor hoinare.
    „Dorinta dorului de-a dori” sa te mangaie mereu, draga prietena!

  3. infinitului negru de stele pierite-n timpul dus îi prefer nemărginitul AzUR al iubirii – ocean de picături ce lacrimi nu-s.
    incandescente aripi dincolo de-apus scânteie-n depărtările-abis
    spre-aducerilor noastre-aminteri că vălu’ lumii-i vis

      1. nici că-i datoare!,
        Stăpâna casei nu are a-și cere cuiva de vreo iertare
        (mi-e mie-un pic rușine de supăr ..de-o-ntrebare),
        mă bucur de-s lăsat s-arunc cu literele-n mare
        grabă pe plaja pixelilor dalbi/lila-n născare
        găletușe ochi-de rime cu lopețici, ățuște, ba chiar și niște fluturi mici, colaci cu aripi plici și doi cipici, toate de colorate plastici …mă zâmbăresc în soarele mare, ..mă juoc și io pe-aici, prin vrejurile vremii-grădină cu furnici, și loc de-a v-ați ascunsa cât încă suntem mici, pitici deloc voinici, armata lu’ nenea pogonici, în căutarea lu’ timpu’… ..că nu-i i-aici!…, hhă, hhhăăă, hă ((

        1. poţi oricând să te joci aici, inimă, doar ştii :D
          tu ştii joaca frumoasă şi mi drag să mă uit la tine dintre furnici şi… mai nou dintre-albine
          joacă-te, inimă, joaca ta de rime… zâmbete blânde, e (de)bine

  4. poezia asta e mai complicata decat labirintul minotaurului. Eu unul n-a reusit sa descifrez/ sa alcatuiesc nimic din cuvintele subliniate, oricat le-as fi intors pe fata si pe spate.
    Sau e o incantatie?
    Zbateri degeaba nimicului..

    1. no, AŞA!!! :D
      asta şi voiam, să-mi zică careva
      Paul!!!
      corect: zbateRi degeaba, nimicului ;)
      o ceartă, nevinovată ;) , în „şat” cu poIeţi :D
      scot acu’ sublinierile c-am început să mă plictisesc până şi io dă mine

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s