Despre OANA şi cărţile scrise de ea eu nu pot vorbi ori scrie. CITIŢI!!!
Ar însemna să-i fac laudaţio pe toate tonurile şi în toate gamele. Şi culorile, şi cuvintele, şi, şi, şi…
Dacă nu mi-ar fi plăcut nu aş fi cunoscut-o. Dacă nu aş fi cunoscut-o eram mult, mult mai tristă decât, poate, credeţi voi că sunt.
Şi… pot fi oricum dar tristă? He,he… ;)
O fac responsabilă, pe ea şi pe MAŞA :lol: de venitul şi rămasul meu în vorbe virtuale.
Aşa-i frumos, fiecare trebuie să lăsăm măcar ceva cuiva. Eu las vina virtualului.
Lor le-o las, lor le-o personalizez, în mintea mea, să am justificări dacă o fi să dau seamă.
Am să scriu cândva, când o să cresc mare, despre multele bucurii şi măruntele ne…
Nu-i ameninţare. E ceva deja făcut. În mintea mea şi în lumea fără de cuvinte în care ştiu că am să „apuc” să trăiesc.
Sunt personaj (şi) într-o carte? Păi DA! :lol:
Luaţi de CITIŢI!!!
Trandafirii albaştri sunt preferaţii OANEI.
Oana n-are mere. ;)
OANA SCRIE CĂRŢI!!!
Oana!, Maşa!
vă amintiţi începutul?… japonezii? :lol:
nouă şi tuturor:
SAKUTEN KYOSI!!! (a urma cerul, a lăsa deoparte sinele- tr. j.aprox.)
Şi… OANAAA… MULŢUMESC, mă, că EXIŞTI în „viaţa mea”.
În calitate de (a)muză(ată) aştept LANSAREEE… :lol:
Personajo, felicitări! Pe Oana am felicitat-o la ea, e celebră, gata, nu mai are șanse să scape de publicul vânător de autografe! Și nici tu, un autograf de la fiecare personaj. Coperta conține o sticluță de parfum de violete uscate în formă de ochi…Bravo Cella, vrem dublu autograf!
Nu ți-a plăcut Kayleigh a lui Marillion și e atât de pentru tine…păcat.
”Do you remember, the cherry blossom in the market square?
Do you remember, I thought it was confetti in our hair” !
cine ţi-a spus că nu mi-a plăcut, ha?
poate vrei să ştii ceva despre mine, poate nu :-P , când îmi place ceva TAC!!!
da, da… ; da autografele ce-s? ceva bunnn?, ceva care îngraşă? nu dau!, îs posesivă, ai uitat? :lol:
Dacă îngrașă să NU dai, dacă nu, să dai. Te roooggg! :P
nu mă ruga că nu-mi place rugată, mie grasă îmi place :lol:
Mai, nu e asa, eu iti multumesc tie ca existi, ca doar eu te toc pe tine la cap cand ma apuca :D Si apai, daca nu erai, ce personaj mai aveam… A?
hai să ţuc, fată dragăăă :lol:
Am citit cartea, e plină de atrocităţi, da’ eu scap!…
da io?
Nu pot fi sclavul tău.
Azi te-am sunat de dor. Nu există ultimul dor, poţi striga la mine cât vrei. Mă urăşti tare tare.
Dă-mi ochii-ţi plânşi, să-i mai sărut o dată,
Şi lasă-mă să plec!…
Tu nu-nţelegi
Că-n orchestrarea întregirii noastre
Nu-i ciripit de păsărele-albastre,
Ci-i răcnet doar de bestie turbată,
Ce-ţi sângerează-obrajii şi te muşcă
De câte ori încerci s-o-nchizi în cuşcă
Sau de piciorul patului s-o legi?…
Dă-mi ochii-ţi plânşi, să-i mai sărut o dată,
Şi nu-ţi mai cer nimic!…
Tu n-ai ghicit
Că melodia întregirii noastre s-a sfârşit
Şi toată fericirea-mprovizată
Cu care ne-avântăm tot mai departe
N-a fost decât iluzia că ne-am iubit
Ca două manechine cu suflete de vată,
Păstrate-ntr-o vitrină cu geamurile sparte?…
Dă-mi ochii-ţi plânşi, să-i mai sărut o dată,
C-atâta doar mi-e dat să-ţi mai sărut,
În cinstea întregirii noastre din trecut,
Din care-acum n-a mai rămas nimic
Decât o falsă frescă-n mozaic,
Pe care nişte gheare de bestie turbată
Însângerează două imagini omeneşti!…
Nu le cunoşti?…
Încearcă –
Şi-ai să ţi le-aminteşti!