7 ani…

Mirela Pete- COPAC LUMINOS

Cuvinte nu am…

E cea mai tristă şi cea mai bună ZI!!!

MIRELA, vieţii mele i se întâmplă multe în aceiaşi zi.

Să mă ierţi. Nu am să ştiu spune cuvinte…

Îţi trimit GÂNDURI şi Lumină Lină din Lumină, vei şti.

Anunțuri

18 gânduri despre “7 ani…

  1. CELLA, tabloul ca tabloul, dar bilețelul…cred că-l ”scriam” în timp ce lipeam scotch-ul….nu e tocmai o schiță. Dar dacă-ți place, mă bucur foarte mult! Copacul e luminos, ca sufletul tău!

    1. am să-ţi spun ceva foarte personal, Mi, sunt schiţe care de-a lungul vieţii mi-au rămas mult mai preţioase decât tabloul ori grafica finalizată, cred că ştii la cine mă refer
      am schiţe până şi pe staniol de pachete de ţigări… tablourilor le-am pierdut demult urma
      cât despre sufletul meu, acum, mi şi frică să mă privesc acolo… nu, nu-i lumină, poate doar geană… din gândurile tale bune… celelalte vorbe, din jumătatea ce scrisoare…
      ţi-am zis că scriu zilnc scrisori pe care nu am cui le trimite şi că nici nu primesc vreuna…
      acum scrisorile mele netrimise au un răspuns, nu mai sunt singure
      am să continuu să scriu, scrisorii tale
      lumină lină, draga mea, ţie

      1. Da, stiu la cine te referi…
        Poate ca sunt valoroase tocmai pentru ca, in timp ce schitam, ne gandim la persoana carora le sunt adresate, nu la desenul in sine. Si atunci tehnica/aplicatia/talentul abia razbat din ceva, uneori mai important!

  2. CELLA,

    Pomul tău, dar ce l-ai primit cu drag, îmi aminti …

    Îl iau în braţe să-l înduplec să mă lase să mă caţăr din creangă-n creangă în coroana deasă…

    1. Nicu, prieten drag, într-o zi de azi m-a părăsit, doar fizic şi temporar, unicul om al lumii ăsteia care m-a iubit necondiţionat, maica mea dragă;
      copacul ăsta de lumină a venit ca un gând îngemănat al unui om cu un suflet
      închipuie-ţi ce pot eu simţi când un om îmi trimite gând drag şi bun…
      tu înţelegi, aşa ca tu copacul mă ţineam şi eu în braţe şi mă legănam rugându-mă de mine să mă las… să urc, mergând înspre mine;
      am să am vis lucid cu urcarea de mine; lasă înduplecarea aici să o zic ca pe-o litanie izbăvitoare…
      cu drag mare l-am primit, nici nu ştie nime’… cu drag mare… şi am să mă caţăr în lumina lui de-ar fi să-mi zdârl şi mânuri şi jerunţi pân’ la oase

  3. Draga CELLA,am inteles ce inseamna pentru tine acest cadou de la Mirela dupa ce am citit comentariile.
    Ma bucur ca s-a intamplat sa ai copacul luminos si „schita” de la Mirela in momentele triste de aducere aminte a mamei tale iubite.
    Am si eu un copac de la Mirela,artista noastra talentata!

    1. mulţumesc frumos, Gabi, cum zice Volodia: orice mic pas/gest poate fi o mare minune
      aşa cum eu am zis de multe ori, aici, minunile sunt gesturi şi vorbe… doar cei „orbi” şi „surzi” le numesc minuni, ele sunt aşa minunat de simple şi normale: un mic pas, o vorbă bună, un gest; a VEDEA şi a AUZI le e oamenilor greu… au uitat!, unii…
      nu ştim, mai niciodată, ce vorbă, gest ori gând de-al nostru clădeşte ori dărâmă… în alţii… în noi

    2. Mulțumesc, Gabi, se pare ca am admiratoi cu gusturi formate, doar ai demonstrat acest lucru si cu acest videoclip!
      Cred ca CELLA il va admira, de asemenea:

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s