Din ciuperca ciudată, cu mine Ă., doar mie…

– DIALOG DE IARNĂ –

Fereastra-i o poemă de plumb şi de scântei…

Oraşul doarme troienit.

Mult mai târziu de miezul nopţii sunt orele trecute…

În haosul vieţii nici noi nu ne-am găsit…

O, vino cel puţin, acum, prin forţe necunoscute:

– Să viu?

– Oh! mi-i frică…

-Vezi!

– Hai!

– Am venit;

– Unde?

– Lângă tine;

– Plâng…

– Plâng…

– Taci…

– Hai…

– În infinit…

– În infinit;

– Cântă…

– Vis;

– Da…

– Nu…

– Nu…

– Minus;

– Minus…

– Plus;

– Plus…

– Armonie.

– Armonie…

– Când?

– Când…

– Poate;

– Poate…

– Of!

Fereastra-i o poemă de plumb şi de scântei…

O zi posomorâtă în cameră pătrunde…

(…)

Oraşu-i un gheţar de fum şi clopoţei,

Şi de fior…

– Unde… unde?!

(G.Bacovia- 1957″Cu voi”)

CELLA(Anotimpuri)- foto Take- Ull în Estoniasursa

I am the Sky, Nothing can touch me!(CELLA’s M.)

Anunțuri

18 gânduri despre “Din ciuperca ciudată, cu mine Ă., doar mie…

    1. hélas, madame, pour moi „La mémoire est toujours aux ordres du coeur.
      m-aş prefera, măcar din vreme-n vreme, ne(în)locuită…
      şi cîte n-am făcut… o ştii pe aia a lu’Blaga: cu penele altei păsări te poţi împodobi dar nu poţi zbura
      asta-i starea zilei
      sunt mult mai mult, vorba Orei: nu numai că-s asemeni omului ăluia care şi-a pierdut umbra… mă simt umbra aia
      păcat de mine, pot fi doar eu cea locuită, ce ne împiedică să ieşim din locuire? cine? de ce? cum? pînă cînd?
      vreau epitaf, acuma „lucrez” la unul mut, din care să nu răzbată de-or putea les neiges d’antan

  1. CELLA, acum am sosit acasa!!!
    Zi de vara a fost la Cluj, am taifasuit cu amicii la casa lor de la vie (strguri!), a fost fain!
    Auzi, cat de umani is oamenii, nu tu net, nu te chestii poetico+folosofice, daor gratare si must, curata…poezie! ;)
    Nu rade, ca de luni chiar vine baba iarna, asa au zis aia de la meteo! Pupic!

    1. Mi,
      da, oameni-s umani(din păcate)
      grătare+ must+ cabana+ amici – poeto/neto/filozofeto= vise plăcute :lol:
      halal să vă fie
      io? să rîd? ha, ha, ha… aia poezie
      luni e zi sau leapşă?… nu ne place, mie!
      pup şi servusss ţie
      nu-s „luată” doar uşor marcată… de mhelancholie şi filozofie(de doi lei minus o mie… nexam tragedie, doar ipohondrie)

      1. Dacă aşa sună melancolia la tine, înseamnă că e musai să te „melancolizăm” mai des! Foarte faine versuri! Duminică veselă! Mai vino şi tu în vizită, „străino”!

        1. Mi,
          toată ziua am cîntat, de amar şi-un cal scăpat
          nenşeuat da’ ţesălat
          care tristă m-a lăsat, da’ cu grajd de-‘nchiriat
          el rodeo, pe cîmpii
          io bat cîmpi pe la chindii
          şi îl plîng prin bălării
          ducă-se… că oi veni dacă rana mi-oi răci… pagubă-n melhancolii
          veselă? daaaaaaaaa
          da’nu dau la nimenea
          io… şi veselia mea
          la, la, la…

    1. Flavius… azi ajunez: de stat, de lăcrămat, de frică şi (prea mult)păcat
      m-am autoexilat… nelimitat, scria mare pe mine „termen expirat”!
      cele bune le-am amanetat şi-am primit pe ele o flaşnetă(e drept, de colorat)
      creione vreau acuma, cuţit… mi-am cumpărat

    1. S.
      linişte şi pace gîndului tău spre mine, azi n-am trecut prin casa ta de suflet… îmi e mult mai bine acum,cu tine aici
      azi, e deja mîine

  2. Nu-mi place toaca! Nu astazi!
    E prea pustiu in suflet si nu mai vreau tristete.
    Nu-mi place nici toamna. Nu mai sunt vremurile cand citeam in carti cum taranii strag roadele pamantului si le depoziteaza in hambare. Nu sunt nostalgica dupa acele vremuri. Imi este dor de curatenia sufletului de atunci…
    Imi place primavara, luna mai,traiesc pentru luna mai. Pacat ca nu suntem ca si codrul lui Eminescu…

    1. primadona25,
      ne e dor mai întotdeauna de amintirile noastre din vremi în care am fost fericiţi(?)
      nimic nu are legătură nici cu anotimpurile şi nici cu mai nimic altceva, doar noi cu noi
      şi „codrul lui Eminescu” e tot în noi, avem fiecare o lume doar a noastră…
      un ocean de oameni singuri… şi-n jur atîta lume

  3. Mare de platină, mare de platină,
    Tu nu eşti dulce nici cât o lacrimă,
    Încât degeaba ţi-admir stihiile
    Cu gust amar, ca zădărniciile.
    -Radu STANCA-

    ––
    sper sa gasesti biletul de ten pe care ti l-am lasat….

  4. chiar daca mesajul de mai sus nu e pt mine, cele scrise, dincolo de scuze, ramin valabile si reamintresc:
    ‘orele ancestrale’ nu se schimba,,,

    chiar daca trenul [ nu *renul] pare …’dotat’..,
    acum merg sa pun la cuptor {pe bunee, CELLA..]
    un strudel cu brinza de vaci si stafide…

    la tine se gaseste mereu ceva di acel adevarat Sf. Valentin…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s