Tablouri… azi: Realism :)

14494_Afternoon_Repast_fJULES BRETON

Surse: Reproducerea  AICI sau AICI

Despre Artist: AICI, date minimale, ştiut fiind că a aparţinut celebrei Şcoli de la Barbizon ;)

Anunțuri

12 gânduri despre “Tablouri… azi: Realism :)

  1. Spre deosebire de majoritatea picturilor lui Breton, aceasta imi place , deoarece ma relaxeaza gama cromatica aleasa. Pictorul nu face parte din cei pe care-i „port” cu mine, dar merita admirata cromatica tabloului. Scoala de la Barbizon e un episod important, daca ne referim la „etapa” ca precursoare a impresionismului. Galbenul de aici este, totusi, o frumusete! Laudabil ca „barbizonii” au pictat primii in aer liber. Ai stiut ce sa alegi din Breton! :)

    1. Mirela,
      n-am io nici o treabă cu barbizonii… nu-s nici măcar cine ştie ce admiratoare a lui Grigorescu(să nu mă cerţi ;) )
      lucrarea asta are o cu totul altă semnificaţie şi nici o treabă cu nimic tehnic pictural… chiar nimic, realiştii nu-s printre preferaţii mei
      eu, mă uit doar la ea… privirea, atitudinea, „contextul”… şorţul… violetul… departe, în spatele ei… fundalul
      nu mai privi ca pe nişte simple picturi tablourile „mele”… e un joc, cu stările sufleteştiu, sunt eu
      ei, lasă, mă joc cu mine şi cu … necuvintele

      1. Pai, e normal sa ai stari emotionale vizavi de o lucrare artistica, mai ales ca esti pasionata de arta si cunosti temeinic mult si…bine! Nu te voi certa, nici eu nu sunt adepta realismului in mod deosebit ! :P Treaba cu barbizonii era doar…Breton, un barbizon la randu-i, in rest, stiu ca tablourile si versurile le postezi in functie de stari, ma rog …de…alte criterii decat cele pur estetice si asta e o treaba originala! :)

        1. Mirela,
          nici chiar aşa măi ;)
          sunt doar o neofită avizată, să zicem, care se regăseşte mult „tăcerile” tablourilor şi care a avut, din fericire, parte de profesor aplicat şi exact(la timpul şi „starea” potrivită ;) )

    1. Cristian,
      cum îţi spuneam la tine limbajul nonverbal mi-e tare preţios
      sunt momente în viaţă cînd cuvintele trădează, mint, dor…
      într-un astfel de moment cumplit de dureros am revenit la o mare iubire… tablourile
      am revenit aici, că-n viaţa mea ele existau permanent… alături de poezie
      este mare încărcătură în tabloul ăsta, pentru mine, aproape în fiecare milimetru
      de fapt fiecate tablou pe care-l „arăt” are şi povestea mea… una dintre multele… nimic nu-i ales la întîmplare
      nici măcar, ori mai ales, cubismul :lol:

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s