Comit şi eu „politice”… cînd chiar nu mai pot :D


Luceafărul de dimineaţă, Nr. 17 / 3 iunie 2009
Poeme
Traian T. Coşovei

-UMBRE PE APE

Străpunşi de lumină, ameţiţi de magnetism – aşa sunt străinii
purtaţi de ape la stăvilar –
unii au plătit pentru asta, alţii au cărat sacii de oase
din cimitir… oase cu ghiuluri, cu furci şi topoare; –
oase cu oase până la trupul descărnat de ultima răsuflare.

Casa din făină de pe creştetul dealului
au folosit-o şi alţii ca pe o ladă de zestre: o pâine amară
s-a ridicat din pământ şi a vorbit cu gura plină
de viermi şi năpârci: o gură amară a deschis gura cuvântului
care a plutit peste ape.

Un străin îmi spală faţa.
Altul îmi acoperă gura cu pământ.

Amândoi nu înseamnă împreună.

Cine sunteţi voi? Amintiri ale gurii? Semne pe ape?
Scârbe strecurate printre dinţi au vorbit îndeajuns
şi îndeajunsul scârbei de a fi se plimba pe ape
ca o meduză care se pregăteşte să-şi tragă un glonte în cap…

Un cap din piatra cioplită în făina de zestre
a celui mai vremelnic anotimp al vorbirii.
Un străin îmi acoperă morţii,
le închide gura cu pământul ţării mele.

Dealuri pustiite de vânt – iată,
cititorule din pietre, dănţuitorule peste ape,
zburătorule peste nimicuri, ţineţi minte aceste vorbe
care au lovit stânca până la izvoare:

Amândoi nu înseamnă împreună.

mai mult, AICI

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s