SUSŢIN!

Ştiţi, am tot spus… am să mai spun

Azi: LELIA MUNTEANU- dintre Ziariştii „mei”

Meserii inutile: ziarist

de Lelia MUNTEANU | 17 IUNIE 2009

În cartea de căpătâi a ocupaţiilor din România – Nomenclatorul de Meserii, între două profesii nobile, „zdrobitor şi uleiator textile“ (826115) şi „zidar coşuri fabrică“ (712202), s-a strecurat un job pe care vi-l citesc rar, să nu mă încurc: ziar-ist (245123). Ce e un ziarist? Nu ştiu. (Şi nici nu vreau s-o deranjez pe Mihaela Rădulescu la Monte Carlo).

Scriu textul ăsta pentru toate ţigăncile împuţite şi toţi găozarii care se aruncă în fiecare dimineaţă în apele murdare ale realităţii româneşti, pentru cei care şi-o iau pe cocoaşă la manifestaţiile de stradă, pentru cei care sprijină poarta partidelor până târziu în noapte ca să obţină o declaraţie ineptă de la vreun politician firoscos, pentru cei care, cu un covrig în mână, păzesc cârciumile de lux, aşteptând să iasă câte un Important cu scobitoarea între dinţi să le zică ce şi cum despre lume şi viaţă, scriu pentru cei care se împrumută de la o leafă la leafă.

// <![CDATA[//

Ziarist e ăla pe care îl dau jos pompierii din barcă la inundaţii, care bântuie oraşul pe caniculă, care transmite în redacţie cu stresul să prindă prima ediţie şi şefii îi schimbă titlul şi-i ciopârţesc materialul cum cred ei mai bine. Ziarist e ăla căruia, la şedinţa de sumar, eu – de pildă – care le ştiu pe toate, îi dau indicaţii preţioase, îi povestesc cum e afară, deşi n-am mai ieşit din birou de pe vremea când găina năştea pui vii.

Ziarist e ăla care-a prins un subiect, nu ăla care i-l citeşte la televizor între două calupuri de publicitate sau ăla care uită să-l semneze când îi dă drumul pe print. Ziarist e ăla care s-a dus la o şcoală de vară cu lăutari, la o paranghelie politică: „Ce viaţă frumoasă ai!“, i-am zis. „Bagă marfă, 3500 de semne!“. Şi mi-a răspuns: „Până-n doişpe. A murit tata“. Şi l-am iertat pe piţifelnic, deşi corect era „douăsprezece“. Ziarist e ăla care n-a citit despre cele trei idei pure ale raţiunii la Kant (har Domnului că nu s-a spurcat la filozofie, asta l-ar reabilita în ochii preşedintelui). Ziarist e ăla care trece prin viaţa lui ca acceleratul Bucureşti-Ploieşti prin halta Româneşti, fără să oprească. Ziarist e ăla căruia i s-a dus smalţul la cadă şi mâine trebuie să scrie despre noile modele de jacuzzi. Ziarist e idiotul ăla care transmite din tomberonul cu aviare, din râtul porcinei şi tu-l iei la mişto că nu-şi găseşte cuvintele. Ziarist e ăla care te plimbă prin wonderland când copiii lui au muci şi febră. Ziarist e ăla care a visat, ca şi tine, să schimbe lumea şi, noaptea târziu, când ajunge acasă şi bate ca un dement în geamul buticului din colţ să deschidă şi să-i dea o pâine, observă că a mai trecut o zi, aceeaşi mereu, ştergându-şi spaimele pe sufletul lui de rumeguş.

E cinic când îţi bagă reportofonul pe gât şi te-ntreabă ce simţi „în aceste clipe grele“, fiindu-i până şi lui evident că simţi fierul rece al tărgii de pe ambulanţă? Poate că-i cinic. Vă spun însă un secret: de multe ori nu-l interesează ce simte ăla, dar milioane de oameni vor să afle răspunsul. Greşeşte de multe ori, o chiflează; de multe ori striveşte destine cu vârful pixului. Dar puteţi să mă credeţi pe cuvânt: plăteşte pentru greşelile lui mai crunt decât vă închipuiţi.

Ziarist e ăla care-ţi mestecă actualitatea ca să-ţi fie ţie mai uşor s-o înghiţi, care aleargă de chiaun după exclusivităţi, care dezleagă enigmele vieţii tuturor, dar stă prostit, fără să priceapă nimic, în pragul propriei existenţe, aflând despre viaţa lui în cel mai bun caz pe surse.

Cine-i mai ţine minte pe cei doi ziarişti de la Antene, reporteriţa şi cameramanul, care au sărit în aer odată cu subiectul lor? Mai ştiţi că avea fiecare un nume, ca NH4NO3 (azotatul de amoniu) din cisterna care a explodat? Elena Popescu şi Ionuţ Barbu. Dacă-şi alegeau meseria 111014 din Nomenclator, acum erau în viaţă. (În dimineaţa aia care fumega gros, cei din regie au rămas o vreme cu mâinele pe butoanele cu care le ridicaseră calea, ca în fiecare zi.)

Scriu textul ăsta pentru toţi cei pe care-i citesc, şi-i ascult, şi-i văd altfel decât îi citiţi, îi ascultaţi şi-i vedeţi voi, cu care am mâncat pe un colţ de masă, lângă care am trăit mai mult decât lângă familia mea, pentru fraierii care fac o meserie la care toată lumea zice că se pricepe. Scriu pentru smintiţii care sunt obligaţi să privească viaţa cu ochii larg deschişi, atunci când voi închideţi ochii. Scriu pentru toţi cei care simt gustul de cenuşă al deşertăciunii şi ştiu că de meseria asta trebuie să te laşi la timp. Şi, ai dracului derbedei, nu se lasă.

alarm_clock-t1

Am motive personale, recunosc!, citesc!

CRINA, sunt dispusă să „dau banu’ „, aşa cum ţi-am zis.

Oricum, mi-l „iau ăia” fără să mă întrebe.

Sunt cu VOI, Ziariştii.

Contaţi pe mine!

Cui nu-i place că folosesc modalitatea aceasta, n-am apăsări (mă refer la copy-paste). Am să o foloses ori de cîte ori am să consider necesar să semnalez ceva, ori altceva, exact cum a fost scris de autorul pe care am să-l citez (şi) cu indicarea sursei. Totdeauna!

SUSŢIN ZIARISMUL şi ZIARIŞTII, la rigoare-JURNALISMUL şi JURNALIŞTII

Aveţi ceva împotrivă?

Îi iubesc (şi) pe freelanceri :lol: … poate puţin cam mult ;)

Am, şi în cazul lor, motive absolut personale.

Sunt şi păreri despre, nu zic acuma mai multe.

Despre ei…, freelancerii, data viitoare! Poate, să văd ce-or să zică, cînd se întorc ;)


Anunțuri

8 gânduri despre “SUSŢIN!

    1. Simona,
      Nu doar (că) vă iubesc şi citesc dar empatizez la greu cu voi
      am avut o discuţie, mai demult, cu vecina ;) Crina… eh…
      oricum eu „fac valuri” în real pentru Voi, aşa să ştii :lol:
      scrieţi, scrieţi, scrieţi

  1. Mama draga, tu scrie, caci de citit, cel putin de NOI, nu scapi! Este o promisiune nu o amenintare!

  2. Trist, dar real si adevarat. Sunt plecat de 8 ani in state, unde, de mai multi ani am renuntat sa scriu tiparituri, pompos intitulate, ziare romanesti. Sunt insa profund indurerat din ce a ajuns, la ora actuala, presa romaneasca. Forta cuvantului scris nu mai face doi bani daca nu este incolonata si aliniata comenzilor politice. Cred cu tarie ca nu peste multa vreme, audienta blogurilor, o sa cam lase mogulii sa-si roada osanza. Care, nici ea, nu o sa tina la infinit. Trebuie insa ca profesiei din nomenclator sa i se adauge si una noua: ziarist independent.

    1. Andrei,
      ştiu „povestea”, via Simona… :(
      şi DA! ZIARIST INDEPENDENT este imperios necesar a fi trecută în nomenclator
      eu cunosc deja, la noi cîţiva… care au trecut cu bine de partea aceea a baricadei şi sper să o facă şi alţii
      cei buni se descurcă dar, ca orice început este o „piaţă” şi o „selecţie”, încă, gen homo homini lupus, România, mereu fascinantă
      am un prieten, freelancer francez pe care l-am cunoscut îm ’90 şi care nici azi nu încetează să fie uimit de „fenomenul Jurnalistic românesc” :lol:
      el, face colecţie de „primul număr” dintr-un ziar (de oriunde) ; i-am înbogăţit colecţia (rom
      ânească) de cînd ne ştim… şi se pare că mai avem „de lucru”

  3. Servus…
    am citit de mai multe ori acest editorial de cînd a apărut el… din motive pe care, cred, le ştii… vreo 12 ani de presă îmi curg prin sînge şi vor curge mereu, cu dor şi cu greutatea lor de plumb şi de cerneală… Iar… Thunderstruck-ul ăsta, şi el clasic, nu putea veni mai bine aici şi acum.
    Mulţumesc!
    o seară frumoasă!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s