Stiliana Alexieva , via Irina
O mulţime compactă, obosită, stă strânsă
în jurul meselor aburinde din casele străvezii.
celule ale nefiinţei.
celula mea este rece şi neagră.
singurătatea mea este materie. obiect
este brutală. violentă.
se poate trage în ea.
poate fi ocolită.- Angela Marinescu -
Sentimentele sunt apucături dizgraţioase pe care oamenii le deprind laolaltă cu celelalte proaste obiceiuri:
- a (se) mînca
- a (se) defeca
- a (se) înmulţi
- A(şi) supravieţui
restul sunt amănunte aleatorii pe care ei se preAfac CĂ
- le trăiesc
- le judecă
- le-au înţeles
n-au !
… şi, nici măcar, nu mă doare …
♣/♥
‘scriu’ multe ‘însemnări’ zilnic. zac p-aici prin cămară şi nu le mai dau drumul că le găsesc inutile. de fapt inutil găsesc toată chestia asta cu mume pom pom pUooos : b l o g
bleah
azi M-AM rîs … nu-s singura …
şi, (tot) vorba Oanei, … Teo …
Ce adevarat de trist si trist de-adevarat e articolul Oanei… Mda, nu departe, ci dimpotriva, deopotriva, parte din carte…
asta-i doar una dintre însemnările care n-ar fi văzut niciodată ‘lumina’ dacă n-aş fi găsit tot mai multe semne care să o susţină
doar că eu n-am nici talentul şi nici ‘determinarea’
Pingback: M-am pus pe citit
A fost ca la începutul lumii… acuma e vremea când lava se răceşte… va veni cea mai frumoasă eră… a primelor forme de viaţă… un pic de răbdare…
răbdarea-i o virtute, Nicu, eu?, o simplă muritoare
CELLA, am citit si inteleg.Cred ca vine o vreme cand ni se face sila si de virtual.
In cazul meu, blogul e un fel de serviciu…
Sa ai o zi frumoasa, sa te joci cu blanosii tai dragi si cu teposul!
asta şi fac, Gabi, tot ce-i aici e doar întîmplare
Pingback: Miercurea fără cuvinte.Pisica pe WC « Supravietuitor's Blog
Pingback: miercurea fara cuvinte – 28 – casuta din copac « Rokssana's Blog
Pingback: Miercurea fără cuvinte.Pisica si bobocii de rata « my heart to your heart
Pingback: Lătrături ocoşe (091111) « Ulise al II-lea cel Ocoş
Pingback: Viaţa-n imagini (091111)
Pingback: Alt joc cu poze – 09.11.11 « Florina Lupa Curaru
Pingback: L-am fentat pe dulău « Ulise al II-lea cel Ocoş
Angela e o ferecare tacuta in versurile Marianei Marin
“Cred ca
singurătatea mea este materie. obiect
este brutală. violentă.
se poate trage în ea.
poate fi ocolită.”
Cred ca gloantele la care face poeta aluzie sant oarbe.
Noua ne raman posturile de blog…obicei inconturnabil/de neocolit, uneori.
şi noi ?, …orbii … post de blog e uneori … în orb
cărţile de poezie care dorm cu mine au vise reprimate-n somnul meu cu ochii larg închişi
Pingback: Vechi scăpărări (091111) | Amintiri din filumenie