Dacă ai şti că lumea întreagă-a simţirilor e într-o lacrimă de-a ta ce ai îndrăzni ori ce laşitate ai încerca ? ţi-ai ţine ochiul strîns în căuşul genelor ori ai porni vălureala pleoapelor peste acea lume ?
ce, dintre toate, acelele te-ar opri la acea care dintre ele aceea a fost- este- era ?. paianjenu-şi rîde-n hohote întrebarea sus/ jos/ sus/ jos…
ce toamnă pustie din cerul-n oglinda ochiului sterp … rămîne cărarea ?
jos/ sus
uţa !
“As vrea sa ma topesc intr-o lacrima si-n ea sa-si opreasca soarele razele si sa plang la capatul luminii.” E. Cioran
nu toată lumea-i ‘în siguranţă’ cu Cioran
eu?, da
http://www.cartiok.ro/citeste/29364944/cartea-online-lacrimi-si-sfinti-emil-cioran
Pingback: Fulguraţii | Gabriela Savitsky
Pingback: Burning Man « O lume in imagini
Pingback: Penescu « schtiel
Pingback: Muzică de noapte « Alice Georgiana
cararea.. un paienjenis de soapte sau in pendul in marginea vazului?
bing- bang, Irina, mereu bing- bang
Interesant