Voi care vă întoarceţi acasă
şi după ce-aţi închis uşa
spuneţi “bună seara”
voi nu ştiţi ce-nseamnă
să intri pe uşă tăcînd.
Inutile-s toate. iar … mereu …
Octavian Paler cu mine, cu tine, de ceul spiralelor degeaba
alaturarea singuratatilor nu este decit q.e.d.ul de care ne temem si-l apucam strins pentru a ne construi iluzia unei case pe care Ziditorul a lasat-o asa… in constructie… doar cu o scara sprijinita de ea
… am sa continuu, ori nu, cind benevolenta virtuala o sa-mi restituie diacriticele faradecare nu sunt
e o tacere zgomotoasa (fo-A-rte)
Pingback: Uneori nu-mi ajunge cerul… « lunapatrata
si… ronţăia la frunyuliţe micuţa, cât era ziua de lungă.
cine, ce, care ???
sunt umpic confuzata
In poza credeam ca e o omida. Mai bine ma duc la oftalmolog…
“drum drept şi Lumină!”
Mă rog, frunzuliţe
Pingback: Recomandări de duminică! « Alice Georgiana
sarut mana, CELLA
pentru cateva zile sunt acasa, adica in tara;
eu am uitat parola de la blog, dar, oricum, nu mai am timp
iti doresc o vara frumoasa chiar daca mai peste tot este capricioasa;
nu ti-am respectat tacerea, trebuie sa cer scuze?
H.
gind bun te-a adus, gind bun sa te insoteasca, Horia, oriunde esti
Pingback: Miercurea fara cuvinte – Carpe Diem! « lunapatrata
Pingback: Vești bune despre operele lui Brâncuși | Blogul lui Nea Costache
Pingback: Book Club: Marcel Proust- În căutarea timpului pierdut. Swann « Alice Georgiana
Daca spun ceva, plec cu senzatia ca am facut zgomot, daca tac, ma simt ca si cum as fi intrat pe usa ignorant. Pot vorbi in soapta? Buna seara!
Bună Dimineaţa!
Teo
ne-ai adus un val de mare cu nisip şi … ceva … soare?
‘lucrez’ la o minusculă grădinuţă zen şi nisip din ocean n-am
poţi şi chiar te rog să ‘faci multttăăă gălăgie’ … liniştea mea zice că doar aşa e vie
Pingback: Unii chiar sa nu fi auzit de Copyright? | Blogul lui Nea Costache
Pingback: Acasă « Teo Negură
Cum a fost în acest ,,canon silence”? A fost cu post şi rugăciune? Ah, idiot sunt, aşa ceva nici nu se spune, nici nu se întreabă… Dar, zău, a fost prea lung… Bine că în cele din urmă ai găsit diacriticele alea!
nu-s eu vrednică de canoane
))
zău!… cum ne jucam cînd chiar copilăream: zi zău cu limba scoasă
Zău cu limba scoasă…
Dar nu ne mai postezi şi nouă ceva? Poze cu texte din alea de-ale tale criptate ca să avem cu ce ne bate capu’, cu aluzii livreşti, cu citate, deşi de multe ori nu mă duce capul să pricep, am devenit totuşi dependent…
of!, dacă ştiam chiar postam da’ citind minunăţiile altora mă simt atît de ruşinată de prostioarele mele că mi teamă să nu se ruşineze ei cu mine că: uite şi la asta ce tîmpenii ‘produce’ şi s-a găsit să pomenească de mine
)) am să scriu prostioarocriptograme, parol !
îţi plac ‘pozele’ mele? fotografii nu-s da’ eu, cînd ‘pozez poze’ tot criptic o fac, adică şotron cu lumina din mine
şi dacă iese?
puoiiiiiiiiiiiiii
(piatra-n partru…)
d-aia-i ‘instig’ pe prieteni să văd ce se întîmplă că eu chiar învăţ mult mai bine din experienţele lor
am piele sensibilă, cică, nu mi-o forţez să nu crape
provocaţi la tăcere…să nu cumva să adoarmă în pragu-ţi liniştit pentru a nu deranja…
asta-i tAcere, Rod.
tĂcerea e altceva, noi două ştim ‘diferenţa’, da ?
nimeni nu mă poate deranja pe mine că nu are cum, am ‘trasat cercul’
Pingback: Cartea Bloggerilor - un proiect al lui Blogatu | Blogul lui Nea Costache
Pingback: Loredana și Adelina ne cer ajutorul! | Blogul lui Nea Costache