De cînd am ajuns un fel de rentier al amintirilor, am descoperit că şi dezamăgirile folosesc la ceva ...Acum pot doar să regret greselile pe care nu le-am comis.
Dacă ar fi vorbit cu mine oricine pînă nu foarte cu multă vreme în urmă, despre pisici, primea un soi de disertaţie … …
nu ştiu ce- cine- cum … şi nici nu-mi ‘bat capul’ cu explicaţiile
acest personaj, SNEJINKA, este aici şi este suficient
aaaa, pot spune multe dar… minunile nu ‘cer’ explicaţii… se ‘petrec’ şi-atît!
ştii ce-au făcut azi năzdrăvanii?
cu Snejinku am făcut socată nu vrei să ştii ce harababură de flori a fost bucătăria ))
ăilalţi doi, Tano şi Capi, au vînat o şopîrluţă- iar- şi am salvat-o tare greu din boturile lor, cu paleta pisicului- na-na-na la codiţe )) , apoi i-am adus-o lui să o vadă
e aşa o nebunie minunată aici că mă întreb uneori care-i defect eu ori ei ?
apoi zic: toţi suntem normali ))
De cînd am ajuns un fel de rentier al amintirilor, am descoperit că şi dezamăgirile folosesc la ceva ...Acum pot doar să regret greşelile pe care nu le-am comis... *** *** ***
The Saint from fort Washington
"E lumea lor, noi doar trăim în ea "
Pingback: Trei motive pentru care devii mai deştept la bătrâneţe « Rokssana's Blog
Pingback: Povestile si legendele trandafirului « Supravietuitor's Blog
Imi place mult!
Ai reusit sa-mi inseninezi sufletul!
Iti doresc un weekend de vis, CELLA!
Ne bucurăm mult, Gabi , Snejinkuţu-i Marele Maestru în aşa ceva
la fel vă dorim şi noi, zi minunată!
Mari minuni prin ograda ta, Cella! Dar pisicuţa vegetariană le întrece pe toate!
Sărut mâna!
Dacă ar fi vorbit cu mine oricine pînă nu foarte cu multă vreme în urmă, despre pisici, primea un soi de disertaţie …
…
nu ştiu ce- cine- cum … şi nici nu-mi ‘bat capul’ cu explicaţiile
acest personaj, SNEJINKA, este aici şi este suficient
aaaa, pot spune multe dar… minunile nu ‘cer’ explicaţii… se ‘petrec’ şi-atît!
Adică, ce mă mir? Şi Ninja mea iese din câd în când la păscut.
ştii ce-au făcut azi năzdrăvanii?
nu vrei să ştii ce harababură de flori a fost bucătăria 
))
)) , apoi i-am adus-o lui să o vadă
))
cu Snejinku am făcut socată
ăilalţi doi, Tano şi Capi, au vînat o şopîrluţă- iar- şi am salvat-o tare greu din boturile lor, cu paleta pisicului- na-na-na la codiţe
e aşa o nebunie minunată aici că mă întreb uneori care-i defect eu ori ei ?
apoi zic: toţi suntem normali
Fireşte, Cella! Ceilalţi ar trebui să se caute!
da, da… la nevoia de prieteni … măcar
Mna…nici eu nu sunt carnivora, asa ca..inteleg.
Domnia Sa este carnasier dar se tratează
Pingback: Sunt ok! « lunapatrata
Asta îmi amintește de “întâlnirea întâmplătoare a unei mașini de cusut și a unei umbrele pe masa de operație”!.
yoy, nu c-am fi suferinzi de falsă modestie, că dl.Conte L. ne inspiră doar reuniuni estetice disparate că nu degeaba-i apostol S.
Pingback: The sparrows nest… « androxa
Pingback: Tristan şi Isolda « Ioan Usca
Mie mi se pare chiar foarte realista
realistă? da, pentru unii – aici la românica- e cumva deasupra realismului