luni, bă!… mă(,) laşii(iiiii)…

A SE ÎNCĂPĂȚÂNÁ mă ~éz intranz. A stărui cu îndărătnicie într-o acţiune sau într-o atitudine (mai ales nesănătoasă); a se arăta îndărătnic; a se îndărătnici; a se ambiționa

da. când doi, ori mai mulţi îţi zic că eşti beat, chiar dacă tu ştii că nu-i aşa, mergi la culcare. ei sunt majoritarii. conformii în limbajul meu autist.

şi. când doi, ori mai mulţi îţi zic că eşti încăpăţânat, chiar dacă tu ştii că nu-i aşa, te apuci de analizat cuvinte.

cuvintele, aruncate în oameni aiurea, sunt cele mai periculoase noi(?) arme.

totu-i vibraţie, băăă… cât să-mi (mai) siluiesc răbdarea de a-ţi zice şi iar şi iar. inconştient şi inutil personaj. cât de nociv eşti pentru toţi cei pe care-i atingi. vibraţie joasă de hău de lume. tu.

cum nici viitorul nu mai e ce era se pare că am să am mult de furcă. caiere, nu aşa oricum.

doar TIMP nu (mai) am. în general şi-n rest sunt BIne. p-aici cu salvarea speciei. de servici’.

14.

Şi vom fi fericiţi – în lumina aceasta lividă
ne vom privi în ochi – legănându-ne susţinuţi
de mâinile noastre împletite – (ca o omidă
se va urca în noi, târându-se pe brânci, cu urâţi

‘ochi bulbucaţi, înălţându-şi-i într-o parte, într-alta,
închipuirea despre ce ar putea să urmeze acum,
în camera aceasta spălată de zori cu un fum
alunecos care urcă încet către înalta

grindă, sub galeria cu balustradă învechită).
dar este o simplă visare. în realitate, vom fi
în aceeaşi situaţie fără continuitate, şi

‘privindu-ne rar, fără ca asta să aibe vreo anumită
însemnătate. afară se va face încă o zi, alta, la fel,arzând mocnit pe îngustul ei, acelaşi, inel.

Mircea Ivănescu- fericire iernatică

versuri poeme poesii – altele aceleaşi vechi nouă (antologie), Polirom, 2003, p. 188 (din Alte versuri, 1972)

iar şi din nou Rene Magritte

P.S.- ar fi trebuit să pun însemnarea asta la “politice” da’ cum n-am categoria aia…

… şi nici nu-mi fac. tot mi-a zis Mirela că pe mine când m-o înţelege careva(pe arie extinsă) o fi vai ş’ amar

numa că nu m-am lămurit de cine?

am o vagă bănuială numa că n-am VREME dă ia.

la războiu, zic, iţele-s încurcate. bine.

dacă nu mă credeţi citiţi la cei care ştiu scrie

GABRIELA

OMU’

FLAVIUS

şi

eiii… profiterolul

NUCLEARRR