De ce-ai rămâne-n lucruri, de ce-ai rămâne-n gând, de zăbavă alungat, ci… PLEACĂ.
Te du chiar de nu ştii şi nici că-ţi pasă, drum, unde te duci.
Pe tălpi ai straturi straturi de vise şi-ţi aminteşti, din ele, poveşti de drum.
Călcând pe visele tale te simţi în liniştea cunoscutului, când pui un pas în faţa celuilalt e viaţa ta. Te du.
Rămânerile-s înşelare de tine şi vise. A sta, stare, e minciună şi nevisare. Nu sta. Te du…
Ascultătoare, drumului, veţi şti… de mă vedeţi… nu-s…
